Istoria recentă a Europei, de la anexarea Crimeei în 2014 până la invazia din 2022, demonstrează că tensiunile militare pot persista ani de zile; sâmbătă, la Forumul de la Doha, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, a discutat despre capacitatea Rusiei de a recurge din nou la forța militară și despre implicațiile pentru negocierile de pace. Observațiile sale au făcut parte dintr-un discurs mai amplu despre modul în care Uniunea ar trebui să răspundă agresiunilor și despre condițiile în care pot avea loc discuții privind un armistițiu.
Kallas a atras atenția că armata rusă rămâne puternică și beneficiază de un buget foarte mare, pe care, dacă nu îl va cheltui în Ucraina, există riscul să îl folosească în altă parte, nu este genul să rămână neutilizat. Ea a subliniat că, la masa negocierilor pentru un armistițiu, Rusia nu poate fi recompensată prin cedarea de teritorii, deoarece o astfel de concesie ar transmite un semnal greșit comunității internaționale. Totodată, a evidențiat clar că nu sunt două părți egale în acest conflict: Rusia apare ca agresor, Ucraina ca victimă.
În aceeași intervenție, Kallas a confirmat că Uniunea Europeană analizează posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina. A explicat că este vorba despre un proces care implică cele 27 de state membre și, prin urmare, necesită timp pentru lămuriri juridice și politice. Blocajele legale apărute după pachetul de sancțiuni adoptat în urma invaziei din 2022 fac din transformarea acelor active într-un instrument financiar utilizabil o provocare complexă, care cere consens și mecanisme bine definite.
După reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, Kallas a avertizat că președintele rus Vladimir Putin este puțin probabil să respecte pe termen lung orice acord, motiv pentru care Europa trebuie să își întărească capacitățile de apărare. Ea a descris o săptămână intensă de diplomație, în condițiile în care Rusia refuză să participe la eforturile de pace pentru Ucraina. În plus, a semnalat recentele atacuri aeriene asupra Ucrainei și a subliniat necesitatea creșterii finanțării și a sprijinului militar pentru a consolida reziliența și apărarea ucraineană.
Kaja Kallas a pus în prim-plan ideea folosirii activelor înghețate și a întăririi apărării ca răspuns la acțiunile rusești. Discuția deschide teme mai largi despre echilibrul între presiunea economică, coordonarea politică între cele 27 de state membre și riscul ca concesiile teritoriale să creeze precedente pentru viitor. Credeți că Uniunea Europeană poate transforma activele înghețate în ajutor concret pentru Ucraina fără a încălca reguli interne sau fără a crea efecte secundare nedorite?
Fii primul care comentează