La București, Asociația Ivan Patzaichin, Mila 23, împreună cu Nod Makerspace și Anuală de Arhitectură București, au dezvăluit inițiativele care trec de la schițe la propuneri concrete pentru malurile Dâmboviței; este vorba despre apelul internațional de idei Dâmbovița 2035, parte a programului Dâmbovița Apă Dulce (DAD). Râul, modelat prin lucrări hidraulice încă din secolul XIX, revine în prim-plan, iar mișcarea de renaturalizare se înscrie în curente contemporane europene care privesc apa nu doar ca element tehnic, ci ca o infrastructură verde-albastră esențială pentru sănătatea urbană și adaptarea la schimbările climatice.
Din cele 27 de propuneri evaluate de un juriu internațional, au fost selectate șase proiecte, câte unul pentru fiecare tronson semnificativ al râului; fiecare echipă a primit 3.000 de euro pentru a-și avansa ideea. Organizatorii văd această etapă ca pe o tranziție de la concepte la un proces pe termen lung, menit să readucă Dâmboviței rolul de axă a orașului pentru biodiversitate, mobilitate ușoară, spațiu public și soluții reziliente la fenomene climatice extreme.
Proiectul pentru sectorul Chiajna–Lacul Morii, intitulat Re-Start Nature, propus de Cristina Andreea Constantin, Elena-Cristina Vlonga și Gabriel Teofil Negoi, urmărește renaturalizarea capătului vestic al râului pentru a reconecta cartierele cu apa. La Pod Ciurel, echipa Urban Infrastructure, Dimitrie Grigorescu, Dan Dinoiu, Dominika Trybe și Christian Kuczynski, reinterpretează infrastructura rutieră ca spațiu public, punând accent pe mobilitate ușoară și integrarea peisajului. Tronsonul CET Grozăvești–Grădina Botanică a fost câștigat de Peisaj Deschis, propus de Cassandra Pop, Cosmin Anghelache și Astrid Rottman, care propune o legătură mai strânsă între râu și ecosistemele Grădinii Botanice și transformarea zonei industriale într-un coridor pentru biodiversitate. În zona Timpuri Noi, proiectul RGB, The Red, The Green, The Blue, semnat de Cătălin Bogdan Iclozan, Elena Cristina Machidon și Ionuț Mezinu, propune o regenerare urbană ce combină culoarea, peisajul și spațiul public cu Dâmbovița ca axă centrală. Pentru Parcul Natural Văcărești, Dâmbovița 2035 S, M, L, inițiat de Andreea Elena Istrate și Martha Robănescu, aduce o abordare pe trei scări, adaptată statutului de arie naturală urbană. Pe tronsonul Vitan–Popești-Leordeni, proiectul Urban Ecological Corridor: Sponge City Initiative, semnat de Cătălin Bogdan Iclozan, Elena Cristina Machidon și Ionuț Mezinu, propune măsuri tip sponge-city pentru a crea un coridor urban permeabil și biodivers.
Toate propunerile vor fi expuse public pe 4 decembrie, de la ora 18:00, pe strada Amzei 13, în expoziția digitală găzduită de OAR București cu prilejul inaugurării Bucharest Architecture Forum, iar materialele vor fi disponibile și online pe pagina Anualei de Arhitectură București. Proiectele vor fi prezentate și „pe teren”, în zonele pentru care au fost concepute, sub forma unor panouri outdoor, astfel încât locuitorii să poată vedea ideile puse în context.
Evenimentul a reunit expertiză internațională care a exemplificat modele europene de reactualizare a cursurilor de apă urbane și a subliniat importanța tratării apei ca infrastructură vie pentru viitorul orașelor. Peter Bishop de la Bartlett School of Architecture, UCL Londra, a prezentat exemple londoneze despre integrarea râurilor în rețele urbane multifuncționale. Victor Dijkshoorn de la VIC Landscapes din Țările de Jos a discutat renaturalizarea malurilor și eliminarea parcărilor pentru crearea de spații publice vibrante. Rémy David de la Nantes Métropole a relatat lecțiile transformării Loirei într-un peisaj metropolitan care îmbină biodiversitatea, economia și spațiile publice. Arhitectul peisagist și artistul vizual Clémence Mathieu a explicat cum grafica și peisajul pot transmite valoarea unei transformări, iar Bogdan Fezi, vicepreședintele OAR Filiala București, a readus în discuție istoria relației orașului cu Dâmbovița și intervențiile hidraulice din secolul XIX.
Organizatorii au demarat și o consultare publică, realizată împreună cu dr. habil. Bogdan Voicu de la Academia Română, pentru a colecta percepțiile bucureștenilor privind viitorul râului; chestionarul este disponibil online, iar rezultatele vor alimenta masterplanul Dâmboviței. Apelul Dâmbovița 2035 a fost inițiat de Asociația Ivan Patzaichin, Mila 23, Nod Makerspace și Anuală de Arhitectură București, în parteneriat cu Filiala București a Ordinului Arhitecților și Institutul Francez din România, în cadrul programului-manifest Dâmbovița Apă Dulce.
Dâmbovița 2035 conectează propuneri locale cu practici europene de renaturalizare și concepte precum sponge-city. Astfel de intervenții, demonstrate prin reabilitări ale unor cursuri de apă din Europa sau proiecte urbane din Londra și Nantes, arată cum pot fi combinate biodiversitatea, accesul public și adaptarea climatică în mediul urban. Ce secțiune a Dâmboviței ți-ar plăcea să vezi transformată primul și de ce?
Fii primul care comentează