Dumitru Chisăliță explică cum se compun costurile din factura pentru energie electrică și gaze

Mulți dintre noi ne uităm la totalul de pe factură și ne întrebăm încotro se duc banii; Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, detaliază în România cum se compun costurile din facturile la electricitate și gaze, arătând că doar o parte din suma plătită reprezintă consumul propriu-zis. Istoric, nivelul prețului energiei a fost determinat de mixul de producție, hidro, nuclear, eolian, solar, și de importuri; astăzi acești factori se împletesc cu tarife reglementate și politici publice care influențează suma finală. Pe scurt, facturile reflectă mai mult decât cât ai folosit la priză sau la aragaz: ele susțin întregul lanț, producție, transport, distribuție, taxe și cheltuieli administrative.

Cea mai intuitivă componentă este costul energiei consumate. La electricitate, asta înseamnă prețul energiei produse local sau achiziționate din import, inclusiv în perioadele de vârf când prețurile cresc. La gaze, pe lângă prețul gazului în sine, intern sau import, intră și costurile de înmagazinare folosite pentru a acoperi cererea din sezonul rece. Această parte variază cel mai mult în funcție de consumul fiecărei gospodării și de evoluția piețelor internaționale.

Următoarea componentă este tariful de transport. Gândiți-vă la liniile de înaltă tensiune sau la conductele magistrale care traversează țara; aceste „autostrăzi energetice” implică cheltuieli mari și necesită investiții permanente. Tarifele de transport nu sunt stabilite de furnizori, ci sunt reglementate de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), tocmai pentru a asigura transparență și predictibilitate.

Distribuția înseamnă rețeaua locală, cabluri și conducte care aduc energia de la marginea orașului până la locuință. Întreținerea, reparațiile și extinderea rețelei sunt costuri constante care apar pe factură, iar, la fel ca tarifele de transport, sunt reglementate de ANRE. Practic, fără o rețea bine întreținută energia nu ar ajunge în mod sigur și stabil la consumatori.

O altă componentă importantă o constituie taxele și contribuțiile impuse prin lege. Pe factura de electricitate apar acciza, care nu se aplică la gaze, și certificatele verzi, menite să sprijine producția de energie regenerabilă. Mai există și contribuția pentru cogenerare, destinată centralelor care produc eficient energie electrică și termică. Aceste sume nu depind de furnizor și se aplică uniform, pentru a finanța politici energetice și tranziția către surse mai curate.

La final, factura include și costurile administrative ale furnizorului: emiterea facturilor, serviciul clienți, echipele tehnice, sistemele IT și finanțarea achizițiilor de energie. Furnizorul adaugă și o marjă de profit, relativ redusă în contextul totalului. Această componentă asigură funcționarea întregului lanț, de la contractarea energiei până la livrare.

Datele practice pot surprinde. În exemplul din octombrie 2025, pentru un consumator casnic din București la gaze, dintr-o factură de 500 de lei doar 260 de lei reprezintă gazul efectiv. Aproximativ 132 de lei sunt tarife de transport și distribuție, 87 de lei sunt taxe, iar 21 de lei acoperă costurile administrative și profitul furnizorului. Situația pentru energie electrică este similară: dintr-o factură de 500 de lei, între 195 și 228 de lei reprezintă energia propriu-zisă, tarifele de transport și distribuție totalizează 116 lei, taxele și obligațiile statului ajung la 106–119 lei, iar furnizorul reține între 7 și 52 de lei. Pe scurt, mai puțin de jumătate din suma plătită reflectă consumul real.

Analiza acestor cifre ridică întrebări importante legate de transparență, investiții și tranziția energetică. Exemplul facturii de 500 de lei arată că investițiile în rețea și politicile publice au un efect concret asupra sumei finale. ANRE, certificatele verzi, acciza și cheltuielile de înmagazinare pentru gaze sunt elemente reale care explică diferența dintre consum și factură. Într-o perioadă în care prețurile la energie sunt sensibile la importuri și la vârfuri de consum, înțelegerea structurii facturii devine esențială pentru orice consumator. Care crezi că ar fi cea mai utilă informație pe care furnizorii ar trebui să o comunice mai clar pe factură?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*