De Ziua Națională, G4Food a întrebat românii ce mâncăruri și băuturi îi reprezintă cel mai bine, iar răspunsurile trasează o hartă a tradițiilor culinare de la sate la orașe. De la distileriile domestice vechi la podgoriile cu istorii seculare, alegerile alimentare conturează povești despre ospitalitate, obiceiuri festive și gusturi păstrate chiar și după migrarea în orașe sau în străinătate. Sondajul, parte a proiectului Harta gusturilor românești 2025, a fost deschis până pe 30 noiembrie și a adunat răspunsuri din aproximativ 85% din țară și 15% din diaspora; G4Food a completat demersul cu producții video care ilustrează aceste preferințe.
Datele indică faptul că țuica și pălinca rămân de departe cele mai asociate cu identitatea culinară: peste 64, 5% dintre respondenți consideră că aceste spirtoase tradiționale reprezintă cel mai bine spiritul românesc, legate de ritualurile casei, primirea oaspeților și momentele de sărbătoare. Vinul se situează pe locul doi, cu 13, 6%, ceea ce arată că viticultura încă joacă un rol semnificativ în peisajul gastronomic. Urmează băuturile din fructe macerate, vișinata, afinata sau cireșata, cu 11, 2%, iar socata a fost votată de 9, 6% dintre participanți. Se observă, pe lângă apa plată și sucurile comerciale, o preferință pentru variantele artizanale transmise în familii de generații; aceste gusturi nu se schimbă rapid, mai degrabă „se macerează”, pe alocuri metaforic, precum vișinata.
Alte rezultate completează aceeași imagine a preparatelor populare: ceapa a fost numită ingredientul-simbol al bucătăriei românești, cu 8, 2% din opțiuni, iar sarmalele conduc clar în categoria felurilor reprezentative, obținând aproape 30% din voturi și fiind privite și ca ambasador culinar al României, cu peste 28%. Micii, fasolea cu ciolan, orezul cu lapte și cozonacul figurează și ele în lista preparatelor care alcătuiesc o gastronomiei percepută ca robustă și ușor de recunoscut. În ansamblu, această hartă a gusturilor evidențiază nu doar preferințe izolate, ci modul în care ingrediente simple, ceapă, carne, aluat, fructe, dobândesc un statut de simbol cultural.
Sondajul reflectă, pe de o parte, conexiunea puternică cu obiceiurile rurale și, pe de altă parte, continuitatea unui repertoriu culinar care însoțește românii oriunde ajung. Datele (64, 5% pentru spirtoasele tradiționale, 13, 6% pentru vin, sarmale aproape 30%, respondenți 85% din țară și 15% din diaspora) arată că preferințele alimentare pot funcționa ca legături între generații și între spații. G4Food urmărește astfel nu doar ierarhii, ci și modul în care aromele de acasă rămân parte din identitate, indiferent de geografii.
Țuica și pălinca apar ca simboluri lichide în studiul G4Food. Aici se întâlnesc ospitalitatea casnică și ritualurile festive, iar cifrele, 64, 5% pentru aceste băuturi, aproape 30% pentru sarmale, 13, 6% pentru vin, arată clar conturarea preferințelor. Preferințele culinare se dovedesc legături sociale: ele transmit istorie, origine și felul în care românii aleg să își reprezinte identitatea. Care dintre aceste tradiții vi se pare cel mai apropiat de gustul vostru de acasă?
Fii primul care comentează