Conflictul implică pe Declan Ganley, CEO al Rivada Space Networks, un proces desfășurat în Liechtenstein și drepturile asupra unor frecvențe de spectru satelitar pe care compania le revendică. De la începuturile comunicațiilor prin satelit, când statele negociau alocări la International Telecommunication Union, până la rivalitatea actuală dintre constelațiile comerciale, controlul spectrului rămâne miza principală. Ceea ce la prima vedere pare o dispută juridică tehnică are și nuanțe geopolitice și financiare: cine deține frecvențele are capacitatea de a lansa servicii de comunicații la scară largă.
Ganley a fost informat de echipele sale juridice din Liechtenstein și Germania că Curtea Constituțională din Liechtenstein a respins o plângere constituțională legată de o decizie a Curții Supreme din 7 februarie 2025, punând astfel capăt unor proceduri care încercau să interzică utilizarea frecvențelor satelitare vizate. Ganley a descris decizia drept o victorie împotriva unor acțiuni juridice coordonate de entități susținute de China, afirmând că aceste atacuri legale urmăreau să oblige operatorii privați să aloce resurse pentru apărare juridică în loc să le investească în lansarea rețelei lor, numite Outernet. Până în prezent, Rivada a raportat cheltuieli de circa 36 de milioane de dolari pentru avocați și cheltuieli conexe legate de apărarea împotriva acestor revendicări.
Rivada pregătește o rețea legată prin laser, proiectul Outernet, dar nu a anunțat o finanțare proaspătă clară. Conform regulamentelor ITU, respectarea jaloanelor de desfășurare este crucială pentru păstrarea drepturilor de spectru: compania trebuie să realizeze 50% dintr-un prim set, adică 144 de sateliți până în iunie 2026 și încă 144 până în septembrie 2026, pentru a-și menține prioritatea pe frecvențe. În iunie 2023, Rivada primise o derogare pentru un prag de 10% pentru 2023, dar termenele ulterioare rămân stricte, 288 de sateliți până la mijlocul lui 2026 și întreaga constelație de 576 de sateliți până la mijlocul lui 2028. Nerespectarea acestor jaloane ar putea conduce la pierderea dreptului prioritar asupra spectrului, deoarece ITU recuperează drepturile nefolosite sau neîndeplinite. Fără o finanțare clară pentru construcția și lansarea sateliților în termenele stabilite, riscul pierderii spectrului este real.
Rivada a cheltuit 36 de milioane de dolari pe costuri legale. Competiția pentru spectru implică atât bătălii în instanță, cât și cheltuieli uriașe de lansare și producție, după modelul unor jucători precum OneWeb sau Starlink, care au nevoie de finanțări publice sau private de ordinul miliardelor pentru a-și îndeplini jaloanele de desfășurare. Curtea din Liechtenstein a clarificat o piedică juridică, dar întrebarea esențială rămâne finanțarea și capacitatea tehnică de a lansa 288 de sateliți până în 2026 și 576 până în 2028. Credeți că o companie privată poate strânge rapid zeci sau sute de milioane pentru a respecta astfel de termene și a-și păstra spectrul?
Fii primul care comentează