De la debutul magazinelor sociale din Orhei și până la declarația făcută din exilul său de la Moscova, Ilan Șor rămâne în centrul unei povești care leagă politică, bani și influență în Republica Moldova. Persoană publică în ultimul deceniu, Șor a anunțat că își suspendă proiectele sociale din țară, în timp ce autoritățile și analiștii vorbesc despre o reașezare a rețelelor politice care i-au fost alături.
Fostul deputat și liderul formațiunii ce îi poartă numele a declarat că decizia survine după ce, potrivit lui, președinta Maia Sandu și partidul de guvernământ PAS ar fi blocat canalele de finanțare, iar membri ai rețelei sale au fost arestați. Șor afirmă că doar în ultimele șase luni i s-au blocat și, citez parafrazat, chiar sustrase 50 de milioane de dolari destinați susținerii cetățenilor. El anunță totodată constituirea unui front național comun cu scopul declarat de a elibera persoanele pe care le consideră persecutate și de a răsturna ceea ce numește regimul actual, promițând reluarea proiectelor sociale imediat ce „puterea” se va schimba.
Reacțiile din mediul politic și analitic nu au întârziat. Analistul Vitalie Andrievschi a sugerat că retragerea lui Șor din prim-plan nu pare una spontană, ci parte a unei strategii mai ample a unor actori externi, în special ruși, care ar încerca să-și refacă instrumentele de influență în Republica Moldova. Potrivit analistului, schema clasică de cumpărare a voturilor prin fluxuri financiare s-ar fi erodat, iar curatorii ruși ar lucra la proiecte noi, mai controlabile. În același timp, el remarcă că instituțiile de drept din Moldova au avut un rol activ: blocarea rețelelor financiare i-a tăiat lui Șor principalul mijloc de presiune, ceea ce ar transforma figura sa dintr-un instrument util de destabilizare într-un element problematic pentru cei care l-au susținut. Demisiile și retragerile din funcții ale unor apropiați ai lui Șor par să marcheze începutul unei reconfigurări a scenei politice locale.
Contextul istoric al fenomenului ajută la înțelegerea mișcărilor recente. După ce a devenit primar al orașului Orhei în 2015, Ilan Șor a lansat primele magazine sociale, proiectele extinzându-se în 2016 în mai multe localități. Rețeaua „Merișor”, inclusiv magazine sociale mobile pe patru roți, a funcționat pentru o perioadă într-un registru juridic discutabil, potrivit investigațiilor Ziarului de Gardă. Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după înlăturarea regimului oligarhului Vladimir Plahotniuc, care a fost ulterior extrădat din Grecia și încarcerat. După o perioadă petrecută în Israel, Șor s-a stabilit în Rusia, unde se află în prezent.
Pe plan juridic, magistrații Curții de Apel Chișinău l-au condamnat pe 13 aprilie 2023 la 15 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, pedeapsa incluzând și interdicția de a ocupa funcții în sistemul bancar pentru cinci ani. Procuratura Anticorupție a solicitat restituirea a peste 5, 2 miliarde de lei către Banca de Economii, iar sentința definitivă a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție. Faptele care au condus la condamnare sunt încadrate ca escrocherie și spălare de bani.
Anunțul privind închiderea proiectelor sociale scoate în evidență mai multe probleme la intersecția dintre politică și ajutor social: cum ajung resursele la oameni, cine controlează aceste canale și în ce măsură astfel de inițiative sunt folosite pentru influență electorală sau pentru consolidarea unor rețele. 5, 2 miliarde de lei este suma pe care Procuratura Anticorupție o solicită să fie returnată Băncii de Economii, iar această cifră readuce în discuție importanța transparenței financiare și a mecanismelor instituționale de control. Transformarea rețelelor de influență, implicarea actorilor externi și eficiența instituțiilor de drept rămân teme-cheie pentru înțelegerea viitorului politic al Republicii Moldova. Cum credeți că ar trebui asigurată transparența proiectelor sociale pentru a evita utilizarea lor în scopuri politice?
Fii primul care comentează