Coaliția Voluntarilor, formată din 30 de țări, este un actor central în discuțiile despre garanțiile de securitate. Negocierile privind aceste garanții par mai mult despre încredere instituțională decât despre hărți; memoria acordurilor din anii 1990 și temerile privind aplicarea lor modelează orice propunere. Când apar nume precum Andrii Iermak sau Steve Witkoff, se văd atât efectele politice interne, cât și importanța canalelor diplomatice externe. Care considerați că ar fi cel mai realist beneficiu pe care Franța și UE l-ar putea oferi Ucrainei pentru a transforma garanțiile declarative în securitate efectivă?
Contextul intern pentru Zelenski este complicat. El a sosit la Paris într-un moment în care poziția sa politică a avut de suferit după plecarea din funcție a mâinii sale drepte, Andrii Iermak, șeful de cabinet. Ieșirea lui Iermak a fost anunțată la scurt timp după percheziționarea domiciliului său într-o anchetă legată de un amplu scandal de corupție, fapt ce complică imaginea internă și capacitatea președinției ucrainene de a negocia în fața publicului.
Palatul Élysée anunță că șefii de stat vor concentra discuțiile în principal asupra condițiilor unui acord durabil și vor face o evaluare a progreselor legate de garanțiile de securitate în cadrul Coaliției Voluntarilor. Această coaliție, din care face parte și Franța, reunește 30 de state, majoritatea europene, pregătite să ofere în diverse forme garanții Kievului în cazul unui armistițiu sau al unui acord de pace cu Moscova. Ideea este crearea unor mecanisme care să întărească securitatea Ucrainei în cazul în care pacea se realizează, un subiect care implică atât compromisuri diplomatice, cât și calcule strategice pe termen lung.
Vizita lui Volodimir Zelenski la Paris reia întâlnirea directă cu Emmanuel Macron pentru a negocia condițiile unei păci echitabile și durabile și garanțiile de securitate pentru Ucraina, la doar două săptămâni de la întâlnirea precedentă. Subiectul nu este nou: discuțiile despre garanțiile de securitate evocă momente diplomatice precum Memorandumul de la Budapesta din 1994 și se suprapun acum cu discuțiile de la Geneva, un plan american recent și consultări strânse cu partenerii europeni, toate în căutarea unei soluții stabile pentru un conflict care continuă să lovească atât frontul, cât și viața civilă.
Pe plan diplomatic, Kievul a trimis sâmbătă o echipă de negociatori la Washington pentru a discuta planul administrației Trump prezentat săptămâna trecută. Acest plan a fost larg perceput ca favorizând revendicările Kremlinului. După consultări cu reprezentanții ucraineni, planul a suferit ajustări în weekend, iar emisarul american Steve Witkoff urmează să îl prezinte Moscovei. Succesiunea de propuneri și riposte ilustrează cât de fragil și complicat este în prezent echilibrul dintre presiunile diplomatice externe și realitățile de pe teren.
În paralel, presiunea militară rămâne puternică. Ucraina și capitala ei continuă să fie vizate de atacuri; în noaptea de vineri spre sâmbătă, atacuri cu drone s-au soldat cu cel puțin trei morți, circa 30 de răniți, pagube materiale importante și aproape 600.000 de persoane rămase fără curent. Impactul acestor atacuri asupra infrastructurii și moralului populației transformă fiecare discuție despre pace și într-o dezbatere despre protejarea civililor și refacerea serviciilor esențiale.

Fii primul care comentează