Atresmedia și Mediaset înregistrează scăderi de audiență, iar TVE și La 1 câștigă teren grație drepturilor sportive și platformelor digitale

Pe scena televiziunii spaniole se confruntă două epoci: tradiția posturilor comerciale Atresmedia și Mediaset versus ascensiunea radiodifuzorului public TVE și a platformelor digitale. După ani în care audiențele s-au tot transferat între ele, fenomenul a ajuns în punctul în care scăderile de public se traduc în pierderi financiare, evocând modul în care internetul și rețelele sociale au remodelat presa tipărită. Nu e vorba doar de statistici reci: este vorba despre conținut premium, drepturi sportive și despre precizia cu care poate fi direcționată publicitatea digitală.

Din 2021, cu excepția anomaliilor pandemice, cele 13 canale ale Atresmedia și Mediaset au pierdut 4, 7 puncte din audiența medie zilnică și 5, 5 puncte în prime time (20:30–00:00). În aceeași perioadă, cele cinci canale ale TVE au câștigat 1, 7 puncte pe parcursul zilei și 2, 8 puncte în prime time. Trendul a fost constant în patru ani, dar 2024 a adus o accelerare: TVE a obținut drepturi sportive majore și a reproiectat grila de seară, scurtând buletinele de știri și lansând La Revuelta, mișcări care au reconectat publicul. Mediaset a înregistrat pierderile cele mai mari: -3, 6 puncte pe zi și -2, 9 în prime time, în timp ce Atresmedia a scăzut cu 1, 1 puncte pe zi și 2, 6 în intervalul serii.

O parte semnificativă din publicul care a părăsit canalele private s-a mutat către televiziunea publică: aproximativ jumătate din audiența pierdută în prime time. În ceea ce privește audiența pe întreaga zi, aproape o treime a migrat tot spre canalele publice, iar restul a fost atras de pay-TV și de serviciile globale de streaming precum Netflix, Prime Video, Disney+ sau Apple TV. Penetrarea streamingului în gospodăriile conectate la internet este deja mare: 64% au cel puțin un abonament, iar 36% plătesc pentru două platforme, ceea ce transformă aceste case în audiențe foarte valoroase pentru publicitate, spre deosebire de gospodăriile neconectate, mai în vârstă și cu putere de cumpărare mai redusă.

Din punct de vedere comercial, schimbările se văd în cifre. În primele nouă luni ale anului, veniturile din publicitate ale Atresmedia și Mediaset au scăzut cu 6, 7%, de la 1, 09 miliarde de euro la 1, 02 miliarde. Mediaset a suferit mai mult, cu un declin de 8, 4%, în timp ce Atresmedia a înregistrat o scădere de 5, 7%. Profiturile au avut de suferit: Atresmedia raportează un recul de 18%, iar situația Mediaset rămâne mai puțin clară, pentru că MFE‑MediaForEurope publică date consolidate pe țări, Italia a raportat creștere, dar detaliile privind profitul consolidat pentru Spania nu sunt explicite. Toate acestea se petrec într-un context economic care, paradoxal, nu arată semne de criză: economia Spaniei crește cu aproximativ 2, 9% iar consumul privat cu circa 3, 3%, sugerând că scăderea veniturilor publicitare nu este doar o oscilație temporară, ci un efect structural al schimbărilor în consumul media.

Presiunile vin din două direcții care sapă la aceeași fundație: conținutul premium și tehnologia publicitară. La 1 a început să integreze segmente sponsorizate, în special în jurul sportului și prognozei meteo, iar evenimentele sportive premium atrag sponsorizări consistente. În paralel, platformele de streaming introduc tot mai multe versiuni la preț redus, susținute de publicitate, iar operatorii de pay-TV, precum Movistar+, au mărit volumul reclamelor între schimbările de canal. Netflix, la trei ani după lansarea unei versiuni cu publicitate, afirmă că are 10, 2 milioane de utilizatori activi lunar în Spania și că abonații cu publicitate urmăresc în medie 46 de ore pe lună, fiind expuși la 4–5 minute de reclamă pe oră. Companiile de streaming dezvoltă și instrumente sofisticate de targetare publicitară, permițând campanii geolocalizate și segmentări demografice, o precizie la care televiziunea tradițională încă tânjește.

În această ecuație, avantajul se deplasează către radiodifuzorii publici care dețin drepturi sportive și către platformele digitale cu instrumente avansate de targetare. Posturile private trebuie să regândească modelul: fie găsesc formule hibride care să combine reach-ul larg cu targetarea fină, fie riscă să rămână dependente de un public tot mai fragmentat. Situația amintește de momentul în care publicațiile tipărite au fost forțate să-și reinventeze modelele de venit; acum concentrarea poate fi pe conținut live, pachete de sponsorizare integrate și colaborări cu platformele digitale.

La 1 a câștigat 2, 8 puncte în prime time. Această evoluție demonstrează cum drepturile sportive și restructurarea grilei pot muta rapid audiența. Miza rămâne echilibrul între reach-ul larg și capacitatea de a oferi audiențe segmentate pentru advertiseri, iar transparența datelor și reglementările privind publicitatea pe platformele digitale vor conta enorm în următorii ani. Credeți că Atresmedia și Mediaset pot găsi soluții sustenabile pentru a-și recupera veniturile sau viitorul le rezervă o reconfigurare profundă?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*