Managerii din sectoare cheie din România semnalează modificări semnificative pentru lunile următoare: datele Institutului Național de Statistică indică faptul că aceștia se aşteaptă la majorări de prețuri în comerțul cu amănuntul, contracții ale activității în construcții și industrie și mișcări pe piața muncii pentru perioada noiembrie 2025 – ianuarie 2026. Reamintind episoadele anterioare de presiune inflaționistă din economia românească, legate de scumpirea energiei și de perturbările din lanțurile de aprovizionare, situația curentă pare rezultatul unei combinații între factori structurali și șocuri actuale care lovesc firmele mari și mici, iar pentru mulți antreprenori iarna înseamnă nu doar condiții meteorologice, ci și probleme de lichiditate.
În sectorul construcțiilor, managerii prognozează o reducere a volumului de producție, reflectată de un sold conjunctural de -22, 3%, iar numărul angajaților este estimat să scadă, cu un sold de -12, 3%. Pe de altă parte, prețurile lucrărilor de construcții sunt anticipate să urce semnificativ, soldul fiind +33, 1%. Termenul sold conjunctural reflectă opinia majorității managerilor: un rezultat pozitiv înseamnă așteptarea unei creșteri, iar unul negativ indică o scădere; el arată direcția schimbării, nu magnitudinea acesteia. Companiile invocă costuri mai mari la materiale, energie și forță de muncă, ceea ce explică de ce multe sunt nevoite să majoreze tarifele chiar dacă activitatea scade. Acest paradox nu este nou: în prima parte a anului 2025 s-au eliberat 31.678 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 4, 1% mai multe față de aceeași perioadă din 2024, semn că cererea pentru proiecte rezidențiale persistă, chiar dacă presiunile de cost îngreunează execuția.
Industria prelucrătoare transmite semnale similare: managerii previzionează o scădere moderată a producției, cu sold conjunctural -6, 6%, și o reducere a personalului, sold -7, 5%. Totuși, prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, cu un sold de +22, 9%, reflectând presiunile pe costurile de producție, de la energie la materii prime. Astfel, firmele din industrie se confruntă simultan cu o activitate în scădere și cu costuri în creștere, o situație care îi determină pe mulți să regândească procesele, politica de prețuri și lanțurile de aprovizionare.
Comerțul cu amănuntul indică o relativă stabilitate a cifrei de afaceri pentru intervalul analizat, sold conjunctural -2, 5%, dar vestea semnificativă privește prețurile: aproape jumătate dintre manageri, 45, 9%, estimează majorări, în timp ce doar 1, 6% se aşteaptă la scăderi, rezultând un sold conjunctural de +44, 3%. Forța de muncă în retail ar putea înregistra o creștere ușoară, cu un sold de +10, 1%, ceea ce sugerează că unele magazine vor menține sau chiar extinde angajările pentru a susține activitatea, iar ajustările de prețuri vor fi utilizate pentru a absorbi costurile. Aceste date arată cum scumpirile se propagă pe lanț, influențând prețurile finale pentru consumatori.
Sectorul serviciilor pare relativ stabil din perspectiva cifrei de afaceri, cu un sold de -2, 4%, iar numărul de angajați este estimat să rămână aproape neschimbat, sold -3, 4%. Totuși, tarifele sunt prognozate să crească, sold +17%, în principal din cauza impactului prețurilor la carburanți, energie și costurilor cu forța de muncă, ceea ce va face serviciile mai scumpe pentru clienți. Astfel, chiar și sectoarele cu activitate relativ constantă resimt presiunea costurilor transferate în tarife.
Analistul economic Adrian Negrescu a declarat pentru Digi24.ro că inflația rămâne principala provocare pe termen scurt pentru economie, iar blocajele financiare dintre companii agravează această problemă. El avertizează că multiplicarea costurilor cu energia, forța de muncă și logistica va pune presiune în special pe întreprinderile mici și mijlocii, slab capitalizate, determinându-le să-și reconfigureze activitatea și să reducă expunerea financiară. Negrescu a estimat că, de la începutul anului până în prezent, circa 20.000 de angajați din sectorul privat și-au pierdut locurile de muncă, iar această tendință ar putea continua în sectoarele vulnerabile, unde scăderea vânzărilor impune măsuri de austeritate, reduceri de posturi sau chiar ajustări salariale.
Efectele acestor evoluții se observă deja în comportamentul firmelor: multe reorientează portofoliile către produse mai accesibile, taie din costurile fixe și reevaluează parteneriatele din lanțurile de aprovizionare pentru a diminua expunerile riscante. Pe scurt, companiile caută soluții pentru a trece iarna financiară, perioadă în care lichiditatea și cererea pot fi mai reduse.
Soldul conjunctural +44, 3% pentru comerțul cu amănuntul reflectă clar așteptările de scumpiri. Combinația între creșterea costurilor energetice, presiunile salariale și perturbările din lanțurile de aprovizionare explică de ce managerii anticipează majorări de prețuri în magazine; același model este vizibil și în industrie și servicii, unde majorările tarifare apar ca reacție la costuri mai mari. Dacă firma ta sau magazinul din cartier se confruntă cu astfel de dificultăți, e foarte probabil ca strategia să includă ajustări de prețuri, restructurări sau căutarea unor furnizori mai competitivi. Ce măsuri credeți că ar ajuta cele mai mult întreprinderile mici să treacă peste această perioadă?
Fii primul care comentează