Ministerul Justiției și Securității Publice din Brazilia anchetează finanțarea pirateriei în cadrul Operațiunii 404

Ministerul Justiției și Securității Publice din Brazilia anchetează finanțarea pirateriei în cadrul Operațiunii 404

Pirateria online a evoluat considerabil, de la CD-urile copiate din anii 2000 la rețele sofisticate care comercializează acces la filme, muzică și jocuri prin canale ascunse; autoritățile din Brazilia au trecut de la simpla blocare a linkurilor la urmărirea fluxurilor financiare care susțin aceste servicii. Ministerul Justiției și Securității Publice din Brazilia a demarat faza a opta a Operațiunii 404, o acțiune îndreptată împotriva platformelor ce distribuie conținut protejat prin drepturi de autor și a mecanismelor financiare din spatele lor, iar operațiunea se desfășoară pe teritoriul brazilian cu sprijin internațional. Anchetele s-au concentrat pe site-uri și servicii care ofereau jocuri video, muzică, filme și alte materiale fără autorizație, precum și pe metodele de monetizare folosite, cum ar fi publicitatea, abonamentele neoficiale sau alte mecanisme. Pe lângă blocarea accesului, autoritățile urmăresc identificarea administratorilor, colaboratorilor și a rețelelor de plată sau găzduire care permit funcționarea acestor ecosisteme.

În faza a opta au fost blocate sau suspendate 535 de site-uri și un serviciu de streaming calificat ca ilegal, iar mii de materiale piratate au fost eliminate din spații de stocare online și din rețele sociale; este vorba despre conținut video, audio, jocuri video și alte tipuri de materiale distribuite fără permisiune. Pentru această etapă au fost emise 44 de mandate de percheziție, aplicate în mai multe state federale din Brazilia, iar acțiunile au condus la patru arestări preventive și trei rețineri în flagrant, toate legate de administrare, găzduire sau colaborare cu platforme de piraterie. Operațiunea a fost coordonată de Direcția de Operațiuni și Informații din cadrul Senasp, iar ministerul subliniază că mediul online nu este un spațiu fără reguli și că intervențiile vor continua atât asupra conținutului ilegal, cât și asupra mecanismelor care îl susțin.

Acțiunea nu a rămas limitată la frontierele Braziliei; la această etapă au participat autorități din Argentina, Ecuador, Paraguay, Peru și Regatul Unit, iar Mexic și Statele Unite au asistat ca observatori, urmărind metodele investigative utilizate. Operațiunea 404 a devenit astfel un fel de laborator internațional pentru combaterea pirateriei digitale, cu tactici din ce în ce mai elaborate menite să destabilizeze întregul ecosistem ilegal, nu doar să închidă câteva linkuri. Schimbarea de strategie este evidentă: fazele inițiale puneau accent în principal pe blocări, în timp ce acum prioritare sunt infrastructura și finanțarea, ceea ce justifică și intensificarea cooperării transfrontaliere.

Pe parcursul celor opt etape, desfășurate în aproximativ opt ani, operațiunea a raportat că au fost blocate în total 2.815 site-uri ilegale, 798 de aplicații eliminate și emise 134 de mandate de percheziție. Prima fază, din 1 noiembrie 2019, a acoperit acțiuni în 12 state braziliene, cu 30 de mandate de percheziție și blocarea a 210 site-uri plus 100 de aplicații de streaming ilegale. Faza a doua, din 5 noiembrie 2020, a vizat 10 state, cu 25 de mandate și 252 de site-uri plus 65 de aplicații blocate. Pe 8 iulie 2021, în faza a treia, intervențiile s-au desfășurat în 8 state, cu 11 mandate și blocarea a 334 de site-uri și 94 de aplicații. Pe 21 iunie 2022, faza a patra a surprins prin extinderea perchezițiilor inclusiv în metavers; atunci au fost dezactivate canale care difuzau conținut piratat, eliminate 90 de videoclipuri și dezactivate 461 de aplicații de streaming de muzică, printre platformele imitate aflându-se pagini asociate unor artiști precum Alok, Xand Avião, Marília Mendonça sau Aline Barros. Faza a cincea, din 14 martie 2023, a implicat Polițiile Civile din opt state și s-a soldat cu 11 arestări, eliminarea a 199 de site-uri ilegale de streaming și jocuri și 63 de aplicații de muzică, blocarea a 128 de domenii și a șase canale de mesagerie folosite pentru distribuirea de piese nepublicate; în această etapă au participat și Peru și Regatul Unit. Pe 28 noiembrie 2023, faza a șasea a reunit agenții din Brazilia, Argentina, Statele Unite, Peru și Regatul Unit, cu 606 site-uri blocate, 22 de mandate de percheziție și 238 de măsuri de blocare sau suspendare aplicate pentru site-uri și aplicații de streaming; în alte țări participante au fost blocate aproximativ 368 de site-uri și puse în aplicare două mandate. Faza a șaptea, din 19 septembrie 2024, a beneficiat de sprijinul Polițiilor Civile și Parchetelor din São Paulo și Santa Catarina și de colaborarea cu organizații internaționale de protecție a proprietății intelectuale; atunci au fost eliminate conținuturi audio și video, inclusiv jocuri și muzică, și au fost blocate sau suspendate 675 de site-uri plus 14 aplicații de streaming ilegale.

Operațiunea 404 a blocat sau suspendat 535 de site-uri în faza a opta. Trecerea de la blocarea linkurilor la urmărirea rețelelor de plată și a infrastructurii indică faptul că autoritățile tratează pirateria ca pe o problemă de securitate economică și culturală, nu doar ca pe o simplă încălcare a drepturilor de autor. Cooperarea cu state precum Argentina, Peru și Regatul Unit, precum și interesul observator al Mexicului și SUA, arată că soluțiile eficiente trec prin schimb de informații și tactici comune, de la dezactivarea conturilor până la urmărirea tranzacțiilor care întrețin platformele ilegale. Cum credeți că ar trebui găsit un echilibru între protecția drepturilor de autor și accesul public la cultură și divertisment?

Sursa text și foto: HD Satelit

3 Comentarii

  1. hm, interesant dar si complicat…
    daaa, faza cu urmarirea fluxurilor financiare are sens, nu e doar sa inchizi un link si gata. stiu ca Interpol si Europol au fost implicate in operatiuni similare si multe retele sunt sustinute prin reclame false, procesatori off‑shore sau chiar plati crypto, deci urmarirea banilor e cheia.
    pe scurt: industria zice ca pierde miliarde anual, estimarile variaza, dar real e ca preturile si accesul regional conteaza — in tari cu venituri mici un abonament pr icine sa zic e scump, si aia impinge la piraterie.
    tehnic, tool-uri gen Content ID, watermarking si colaborarea cu procesatori de plata/functionarii de host ajuta mult, plus notificari DMCA in anumite jurisdictii; dar daca faci doar blocari apar 10 oglinzi si iarasi problema.
    cred ca solutia e combinatie: enforcement pe infrastructura si finantare, plus alternative legale mai accesibile (preturi regionale, pachete mai mici, biblioteci digitale, oferte pt studenti etc), si educatie ca lumea sa inteleaga impactul cultural si economic.
    si da, utilizatorii o sa tot incerce sa ocoleasca cu VPNs sau domenii mirror, dar atacand platile si ads se sufoca modelul.
    nu prea mi place cenzura excesiva, vezi sa nu se blocheze chestii legitime in proces, dar per ansamblu mi se pare ok ce incearca brazilienii. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*