Vaccinul LungVax evaluat de University College London și Universitatea Oxford pentru prevenirea cancerului pulmonar

Primii participanți vor fi persoane care au avut un cancer pulmonar în stadiu incipient, tratat prin intervenție chirurgicală, dar care rămân expuse riscului de recidivă, alături de voluntari selectați din programul național de screening pentru cancer pulmonar din Marea Britanie. Această selecție permite o supraveghere atentă și oferă primele semnale despre siguranță și eficacitate. Dacă rezultatele vor fi favorabile, studiul ar putea trece la etape mai ample pentru a evalua utilitatea vaccinului ca strategie preventivă la scară largă. Contextul de sănătate publică rămâne sever: în Regatul Unit sunt raportate anual aproximativ 48.500 de cazuri, iar în jur de 72% dintre acestea sunt asociate fumatului, motiv pentru care reducerea consumului de tutun rămâne cea mai eficientă măsură de prevenție; vaccinul nu vine ca înlocuitor, ci ca o posibilă completare pentru persoanele cu risc crescut.
LungVax este testat într-un studiu de fază I finanțat cu 2, 3 milioane de euro. Miza este combinarea unui screening atent cu intervenția imunologică precoce, folosind tehnologii validate în timpul pandemiei de Covid-19, iar paralela cu vaccinurile pentru HPV și hepatita B oferă o direcție practică de implementare. Dacă strategia va funcționa, vor fi necesare studii mai largi și politici publice care să integreze astfel de măsuri în programele naționale, în special pentru persoanele care au fumat mult timp. Ce părere ai despre utilizarea vaccinurilor pentru prevenția anumitor tipuri de cancer?
În Marea Britanie, prevenția cancerului pulmonar a ajuns într-o fază care îmbină concepte tradiționale cu tehnologii moderne: cercetători de la University College London și Universitatea Oxford demarează un studiu clinic pentru a evalua un vaccin destinat prevenirii cancerului pulmonar. Ideea nu este complet nouă în istoria medicinei, vaccinurile preventive au schimbat deja evoluția unor boli, de la varicelă la hepatita B și HPV, însă aplicarea acestui principiu în cazul cancerului pulmonar folosește metode foarte recente, inclusiv tehnologia de livrare adaptată în timpul pandemiei de Covid-19. Studiul se va desfășura în Regatul Unit și se adresează persoanelor cu risc înalt, iar inițiativa combină screening riguros cu intervenții imunitare timpurii.
Vaccinul se sprijină pe un principiu simplu de explicat, dar dificil de pus în practică: celulele aflate la primele schimbări spre malignitate încep să exprime antigene anormale, denumite neoantigene, pe care sistemul imunitar le poate recunoaște ca fiind diferite de cele ale celulelor sănătoase. LungVax conține instrucțiuni genetice menite să antreneze sistemul imunitar să detecteze și să elimine celulele pulmonare anormale înainte ca ele să devină tumori detectabile. Tehnologia folosită pentru livrarea acestor instrucțiuni provine din cercetările desfășurate la Oxford în timpul pandemiei de Covid-19 și este acum testată într-un context medical diferit, mai puțin mediatizat, dar la fel de important.
Proiectul este prezentat ca un pas explorator, iar vaccinul se află într-o fază incipientă de evaluare clinică; nu este aprobat pentru utilizarea în practică și va trebui demonstrat că are un profil de siguranță adecvat înainte de orice extindere. Dincolo de aspectul tehnic, inițiativa deschide dezbateri despre modul în care putem valorifica cunoștințele referitoare la biologia timpurie a tumorilor și la mecanismele imunitare pentru prevenție; modelul este comparat cu exemple istorice, precum vaccinurile anti-HPV care au redus riscul de cancer cervical și vaccinul antihepatitic B care protejează împotriva cancerului hepatic, arătând că prevenția oncologică prin vaccinare are precedente funcționale.
Echipa britanică, coordonată de UCL și Oxford, a primit peste 2, 3 milioane de euro de la Cancer Research UK, cu susținerea CRIS Cancer Foundation, pentru un studiu clinic de fază I pe durata a patru ani care va testa vaccinul experimental numit LungVax. Scopul principal al acestei prime faze este stabilirea dozei optime și analiza profilului de siguranță, inclusiv posibilele reacții la diferite doze; demararea este planificată pentru vara anului 2026, condiționată de obținerea aprobărilor necesare. Cercetătorii reamintesc că supraviețuirea pe termen lung după diagnostic rămâne scăzută, mai puțin de 10% dintre cei diagnosticați trăiesc zece ani sau mai mult, motiv pentru care detectarea și tratarea bolii în stadii cât mai timpurii ar putea schimba prognosticul.