De la plugul tras de boi la tehnologia de ultimă generație, agricultura din România se află într-o transformare vizibilă, iar la București, pe 25 noiembrie 2025, această schimbare a fost tema principală: Corteva Agriscience a arătat la Romanian Agriculture Leadership Forum cum progresele științifice și tehnologice pot sprijini fermierii în fața provocărilor tot mai frecvente, secetă, variații extreme de temperatură și modificări ale tiparelor de dăunători și boli. Contextul nu este unul nou, istoria agriculturii românești a oscilat între practici tradiționale și etape de modernizare impusă, însă ritmul actual, susținut de investiții importante în cercetare, readuce în prim-plan întrebarea privind tipul de agricultură pe care îl dorim pentru generațiile viitoare.
Reprezentanții Corteva, inclusiv Maria Cîrjă, director de marketing pentru România și Republica Moldova, au subliniat că soluțiile globale ale companiei sunt adaptate condițiilor locale pentru a crește reziliența și competitivitatea fermierilor din România. Compania afirmă că alocă aproape 4 milioane de dolari pe zi, la nivel global, pentru cercetare și dezvoltare, suma având rolul de a oferi instrumente utile nu doar pentru sezonul curent, ci și pentru cele viitoare. În practică, asta înseamnă produse pentru protecția culturilor și tehnologii menite să controleze buruienile, să limiteze riscul apariției rezistenței și să asigure sănătatea solului pe termen lung. Un exemplu citat în prezentare a fost utilizarea produselor care conțin Arylex pentru un control constant al buruienilor în condiții de fluctuații termice, ceea ce poate conduce la culturi mai sănătoase și, implicit, la randamente mai stabile în ani secetoși.
Dezbaterile au abordat și aspectele de reglementare, în special rolul Uniunii Europene în facilitarea accesului fermierilor la tehnicile genomice noi, denumite NGT. Organizatorii au făcut o distincție între NGT și organismele modificate genetic clasice; editarea genetică a fost explicată ca intervenții foarte precise asupra materialului genetic al plantei, fără inserții de ADN provenind din alte specii, asemănătoare proceselor tradiționale de ameliorare, dar mult mai rapide și țintite. Argumentele în favoarea unei reglementări susținute științific se bazează pe ideea că un cadru european clar ar putea favoriza apariția de soiuri tolerante la secetă sau rezistente la boli, accelerând adaptarea agriculturii la schimbările climatice. Este un subiect delicat, pentru că adoptarea acestor tehnologii depinde nu doar de dovezi științifice, ci și de acceptarea publică și de claritatea normelor.
Pe lângă tehnologie și legislație, discuțiile de la forum au evidențiat necesitatea unor abordări integrate: cercetarea actuală trebuie să vizeze nu doar creșterea producției, ci și reducerea inputurilor, limitarea riscului de rezistență și menținerea sănătății solului pe termen lung. Aceasta implică politici care promovează diversitatea practicilor agricole și investiții care nu sacrifică viitorul în favoarea câștigurilor imediate. Corteva și-a reafirmat intenția de a susține fermierii români în fiecare sezon, prin consultanță, produse și servicii, mizând pe colaborare strânsă pentru a înțelege nevoile locale în continuă schimbare.
În prezentarea de la forum a fost oferită și o scurtă prezentare a companiei: Corteva, Inc., cotată la New York Stock Exchange sub simbolul CTVA, este o firmă globală dedicată agriculturii, care îmbină cercetarea, distribuția și un portofoliu variat de semințe, produse pentru protecția plantelor și soluții digitale. Strategia declarată urmărește să ofere opțiuni practice fermierilor, iar informații suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.corteva.com. Această parte a discursului a adus fermierilor români o imagine clară a resurselor și capacității tehnologice disponibile la scară globală, dar și a limitărilor: accesul la aceste soluții depinde, pe de o parte, de politici și, pe de altă parte, de adaptarea practică la soluri și climă.
Corteva a alocat aproape 4 milioane de dolari pe zi pentru cercetare și dezvoltare. Această cifră subliniază două idei: inovația necesită resurse constante, iar adoptarea tehnologiilor este condiționată de reglementări și de adaptarea locală. Arylex și NGT-urile sunt exemple concrete care pot accelera procesele de ameliorare și protecție a culturilor, dar succesul real va rezulta din combinarea științei cu politici clare și cu practici agricole care protejează sănătatea solului pe termen lung. Cum considerați că ar trebui echilibrate nevoile imediate ale fermierilor cu obiectivele de durabilitate pe termen lung?
Fii primul care comentează