Criza energetică din 2022 și discuțiile despre decarbonizare nu au dispărut; ele continuă să influențeze ce plătim pentru electricitate în România și în Europa de Sud-Est. Furnizorii, Comisia Europeană și analiștii regionali prezintă prognoze pentru 2026 care arată că tarifele sunt nu doar o problemă tehnică, ci și una geopolitică, legată de interconexiuni, investiții și de efectele războiului din Ucraina.
Datele HEPI și Eurostat pentru primul semestru al anului 2025 conturează o imagine aparent contradictorie: la nivel nominal, prețurile la energie electrică variază puternic între state, de la 6, 2 euro la 100 kWh în Turcia până la 38, 4 euro în Germania, media fiind de 28, 7 euro pentru cele 38 de țări analizate. Țări occidentale precum Germania sau Danemarca afișează cele mai ridicate tarife nominale, în timp ce multe state estice au sub 10 euro/100 kWh. În Uniunea Europeană, Ungaria a înregistrat cel mai scăzut preț nominal la electricitate, 10, 4 euro/100 kWh, iar România pare la prima vedere printre țările cu energie relativ ieftină: la gaz avem a treia cea mai mică valoare din UE, 5, 59 euro/100 kWh, comparativ cu media europeană de 11, 4 euro. Situația se schimbă însă când corelăm prețurile cu puterea de cumpărare a gospodăriilor. Măsurarea în PPS arată că piețele cele mai scumpe pentru populație nu sunt neapărat cele cu tarife nominale mari, ci cele în care veniturile sunt reduse. Astfel, Cehia, Polonia și Italia apar sus în clasamentele costurilor reale. În 2025, Bucureștiul a urcat în rândul capitalelor cu electricitate scumpă raportat la veniturile reale, iar liberalizarea pieței din iulie a dus la creșteri resimțite imediat: după eliminarea plafoanelor, prețul final la electricitate în București a crescut cu 76% în iulie 2025. Indexul european al prețurilor la electricitate pentru populație era în octombrie în jurul a 185 de puncte, iar cel pentru gaze la circa 158 de puncte, după un vârf de peste 300 în 2022, semn că faza acută a crizei s-a atenuat, dar nu s-a revenit la nivelurile dinainte de 2021.
Perspectivele pentru 2026 primesc semnale clare din partea operatorilor regionali. Georgios Stassis, președintele Public Power Corporation, a avertizat că Europa de Sud-Est va rămâne pentru ani buni o zonă cu prețuri relativ ridicate și că decalajul față de vest nu se va estompa până la sfârșitul deceniului. El menționează congestii între Austria și Ungaria și limite ale capacităților de interconectare în regiune, iar creșterea cererii, posibil amplificată de reconstrucția Ucrainei după război, va pune presiune suplimentară pe fluxurile de energie. Stassis estimează că România și Bulgaria vor scoate din sistem circa 13.000 MW de capacități în anii următori și că regenerabilele nu au fost încă dezvoltate suficient pentru a compensa aceste pierderi. În acest context, PPC propune investiții: un plan de 3 miliarde de euro în România și o extindere regională de 6, 3 GW în proiecte regenerabile până în 2028, tocmai pentru a atenua această primă de preț persistentă în Sud-Est, legată de necesitatea reabilitării centralelor pe gaz și de modernizarea rețelelor de distribuție.
Analizele locale indică și alte cauze; Asociația Energia Inteligentă afirmă că distrugerea infrastructurii energetice din Ucraina a contribuit la majorarea prețurilor în Europa de Est, dar nu a reprezentat cauza principală a tarifelor mari din România. Pe plan regulativ, aplicarea Mecanismului de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon, CBAM, asupra importurilor de electricitate începând cu 1 ianuarie 2026 ridică semne de întrebare: un studiu al European Policy Centre avertizează că, în forma actuală, CBAM poate slăbi piața pan-europeană de energie, deoarece tratează fluxurile din țările vecine pe baza unor valori implicite istorice de emisii, neadecvate în contextul investițiilor recente în regenerabile. O scădere bruscă a fluxurilor transfrontaliere ar reduce capacitățile care astăzi contribuie la stabilizarea prețurilor, afectând în special statele din est. Ca răspuns, EPC propune suspendarea aplicării CBAM pentru electricitate și înlocuirea sa treptată cu un Green Power Package, un pachet menit să integreze piețele UE cu cele ale Regatului Unit, Balcanilor de Vest și altor state din Comunitatea Energetică, pe măsură ce acestea armonizează prețul carbonului și reformele.
Pe plan intern, furnizorii români au publicat ofertele valabile din 1 ianuarie 2026, iar ANRE pune la dispoziție comparatorul oficial. Printre cele mai avantajoase oferte listate se numără Hidroelectrica 1, 07 lei/kWh, Nova Power & Gas SRL cu 1, 12 lei/kWh pentru contract pe 3 luni și 1, 18 lei/kWh pentru 12 luni, PPC Energie SA 1, 30 lei/kWh, Premier Energie 1, 33, E.ON Energie 1, 33, Engie România 1, 35, OMV Petrom 1, 37, Energy Core Development 1, 38 și Tinmar Energy 1, 48. La polul opus se găsesc tarife considerabil mai mari: Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice ISPH SA 2, 21 lei/kWh, Hermes Energy International 2, 33 lei/kWh, Transenergo Com SA 1, 97, Photovoltaic Green Project 1, 94 și alte oferte care depășesc 1, 7-1, 9 lei/kWh. Majoritatea prețurilor nu diferă semnificativ față de ofertele actuale, dar există excepții notabile în zona contractelor scumpe. ANRE mizează pe competiție și pe libertatea consumatorilor de a-și schimba furnizorul pentru a tempera prețurile; George Niculescu, președintele ANRE, încurajează compararea ofertelor și susține că migrația clienților de la un furnizor la altul va forța ajustări către tarife mai corecte.
Pe lângă cifre și prognoze, merită reamintit că factorii care determină prețul țin de infrastructură, politici europene și investiții private. Lipsa unor interconexiuni eficiente în regiune și necesitatea modernizării rețelelor fac ca suma plătită la final să reflecte nu doar costul energiei, ci și cel al adaptării la noile cerințe climatice și geopolitice. Și, pentru a rămâne pragmatici, comparația dintre Hidroelectrica 1, 07 lei/kWh și Hermes 2, 33 lei/kWh arată clar că alegerea furnizorului contează dacă vrei să plătești mai puțin.
HEPI consemnează o creștere de 76% a prețului final la electricitate în București în iulie 2025. Această valoare, alături de ofertele de pe comparatorul ANRE, de planurile PPC de 3 miliarde de euro și de riscul de fragmentare adus de CBAM, conturează o concluzie simplă: prețurile vor rămâne influențate de factori tehnici și politici pentru ani de acum înainte. Dacă urmăriți stabilitatea facturilor, comparați ofertele și urmăriți implementarea pachetului propus de EPC și evoluția investițiilor în regenerabile. Voi ce ofertă ați identificat pentru 2026 și după ce criterii vă veți alege furnizorul?
Fii primul care comentează