Când discutăm despre istoria jocurilor video, Zork rămâne unul dintre titanii care au definit genul aventurilor textuale, iar noutatea este că Zork, Zork II și Zork III au fost licențiate sub MIT și puse la dispoziția publicului. Anunțul urmează colaborării dintre echipele Xbox și Activision și biroul Open Source Programs Office al Microsoft, care deține acum drepturile intelectuale ale francizei. Este o mișcare care leagă o bucată importantă din istoria digitală de practicile contemporane ale software-ului liber.
Codul sursă a fost introdus oficial în depozitele istorice, dar e important de precizat din start: numai codul a devenit open source. Pachetele comerciale, materialele de marketing, mărcile și brandingul rămân proprietate privată, ceea ce înseamnă că poți citi și rula jocurile, dar nu le poți rebrandui sau vinde ca produse comerciale fără autorizare. Formalizarea licenței MIT a fost realizată prin pull request-uri către depozitele istorice ale Zork I, II și III, cu implicarea lui Jason Scott, arhivist digital cunoscut pentru activitatea sa la Internet Archive. Stacy Haffner, directorul OSPO la Microsoft, și Scott Hanselman, VP Developer Community, au semnat anunțul comun care detaliază exact intervențiile: adăugarea clară a unei licențe MIT și documentarea formală a concesiunii open-source.
Istoria drepturilor de autor ale Zork este destul de complicată. Microsoft a ajuns să dețină IP-ul după ce a cumpărat Activision în 2022; Activision îl obținuse anterior prin achiziția Infocom la sfârșitul anilor ’80. Un detaliu interesant din arhive menționează că în anii ’80 a existat chiar o încercare de a vinde drepturile de publicare ale Zork direct către Microsoft, Bill Gates fiind la vremea respectivă un fan declarat al jocului, însă acea negociere nu s-a finalizat. Ironia face ca, în cele din urmă, seria să ajungă tot sub umbrela Microsoft.
Trebuie reamintit că sursa Zork nu este pentru prima dată disponibilă publicului. Jason Scott a încărcat codul pe GitHub încă din 2019, dar statutul licenței nu era clar, ceea ce ar fi putut permite Activision sau Microsoft să solicite eliminarea fișierelor. Acum, odată ce licența MIT a fost aplicată oficial, riscul unei astfel de cereri de takedown a dispărut și accesul este consolidat din punct de vedere legal.
Dincolo de anunț, gestul are implicații pentru patrimoniul digital: plasarea sub MIT a codului unor jocuri atât de vechi facilitează cercetarea, restaurarea și experimentarea în scop educațional. Totuși, separarea clară între codul open source și elementele comerciale rămase protejate ne reamintește cum drepturile de proprietate intelectuală moderne continuă să decidă ce intră și ce nu în domeniul public. Zork devine astfel un exemplu practic de coexistență între arhivare istorică și drepturi comerciale contemporane.
Zork I, Zork II și Zork III sunt acum disponibile sub licența MIT, iar acest lucru deschide oportunități pentru pasionați, cercetători și dezvoltatori interesați de istoria jocurilor textuale. Concepțiile din anii ’80 despre vânzări și drepturi au evoluat, dar numele implicate, Microsoft, Activision, Infocom, Jason Scott, rămân repere utile pentru cei care vor urmări traseul legal și tehnic al acestei colecții. Tu ce crezi: merită astfel de titluri clasice să fie reexpuse publicului într-o formă deschisă?
Fii primul care comentează