Ion Țiriac renunță la sala polivalentă de la Otopeni din cauza restricțiilor aeronautice, menține în continuare terenul central de tenis

Ion Țiriac abandonează ideea construirii sălii polivalente la Otopeni din cauza unor restricții de înălțime impuse de autoritățile aeronautice, deși proiectul includea numeroase facilități sportive și o academie de tenis. Anunțul survine după ani în care mogulul a investit în complexul de la Otopeni, unde există deja un patinoar care îi poartă numele, și în contextul în care el vrea să păstreze turneul de tenis desfășurat la București.

Planul inițial al lui Țiriac era ambițios: o sală polivalentă de cel puțin 10.000 de locuri, un stadion pentru fotbal și rugby, o sală de gimnastică, un bazin de înot și o academie de tenis cu un teren central pentru aproximativ 5.000 de spectatori, loc în care urma să aibă loc turneul bucureștean. În conferința în care a anunțat decizia, Țiriac a explicat că autoritățile aeronautice nu au aprobat înălțimea necesară pentru sala polivalentă, deși, spunea el, hoteluri mult mai înalte se găsesc în zone mai îndepărtate. A mulțumit public prim-ministrului Ilie Bolojan și ministrului Transporturilor pentru încercările de a mediatiza problema, dar a precizat că decizia este definitivă: nu poate ridica sala așa cum o planificase.

Pe de altă parte, Țiriac a subliniat că va continua lucrările care îi permit să-și păstreze turneul de tenis. A confirmat că va construi terenul central în aer liber, cu aproximativ 4.000–5.000 de locuri, pentru a evita pierderea licenței turneului la București, amenințare care ar crea probleme începând din 2027. A menționat că Sala Nadia ar trebui să fie gata în iulie și că a dat drumul la piscina din complex, dar că au apărut întârzieri din cauze legate de autorizări și restricții, inclusiv interdicția temporară de a folosi macaraua. De asemenea, au început lucrările pentru terenul de fotbal și rugby și intenționează să consulte specialiști în atletism pentru amenajarea unei piste. Tonul său a fost ferm: proiectele pe care le poate realiza le va duce la bun sfârșit.

Totodată, Țiriac a intervenit și în scandalul din gimnastica românească, exprimându-și punctul de vedere despre un incident în care antrenoarea Camelia Voinea a fost filmată certându-și fiica. Țiriac a spus că nu crede că antrenoarea a greșit grav în acel caz, dar a tras o linie clară între formele de abuz: manipularea fizică sau fapte grave sunt de neacceptat, sumând că astfel de acte sunt echivalente cu o crimă. De asemenea, și-a exprimat îngrijorarea față de problemele legate de doping în sport, criticând reglementările care, în opinia sa, permit anumite practici prin derogări sau acceptări formale, pe care le consideră dăunătoare pentru sport. A subliniat importanța sportului pentru sănătatea copiilor, ca activitate de masă, și a respins condamnarea dură a părinților-antrenori, arătând că o mamă care își crește copilul și îl antrenează poate, ocazional, să exagereze verbal, fără ca asta să însemne automat un abuz extrem.

Partea referitoare la afacerile personale nu lipsește din relatare: Țiriac a vândut turneul de la Madrid în 2021, tranzacție finalizată în 2022 prin intermediul IMG/Endeavour. Inițial se vehicula o valoare între 200 și 250 de milioane de euro, dar tranzacția a fost ulterior raportată la aproximativ 360 de milioane de euro plus 30 de milioane de euro plătibili în următorii doi ani, astfel că în total suma primită s-ar situa aproape de 400 de milioane de euro. Fiica sa, Ioana, i-ar fi cerut să nu vândă „perla coroanei”, dar Țiriac a decis să facă tranzacția, explicând că sportul comercial a devenit greu de susținut fără parteneri puternici și acorduri pe termen lung.

În ansamblu, situația de la Otopeni ilustrează tensiunea dintre inițiativele private de investiții sportive și reglementările publice, în special cele legate de securitatea aeronautică. Proiectele care rămân active, terenul central de tenis de circa 5.000 de locuri, stadionul deschis pentru 4–5.000 de locuri, baza pentru fotbal și rugby, pista de atletism și facilitățile conexe, arată o abordare pragmatică: salvarea elementelor esențiale pentru menținerea competițiilor și licențelor, chiar dacă visul inițial al unei săli polivalente mari a fost abandonat.

Sala polivalentă propusă de Țiriac nu va fi construită din cauza limitărilor privind înălțimea impuse de autoritățile aeronautice. Planul pentru terenul central de tenis cu aproximativ 5.000 de locuri rămâne esențial pentru turneul de la București, iar alte facilități din complexul de la Otopeni se află în diverse stadii de realizare. Este semnificativ că proiecte private majore, chiar susținute de nume cunoscute și resurse financiare importante, pot fi oprite sau recalibrate din motive de reglementare și siguranță. Cum considerați că ar trebui armonizate investițiile private în infrastructura sportivă cu cerințele publice de securitate și planificare urbană?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*