Discuțiile privind diminuarea cheltuielilor în administrația centrală îi vizează pe miniștri, angajați și sindicate și se desfășoară la București, în cadrul Coaliției de guvernare, unde se poartă negocieri pentru reduceri în jur de 10% din cheltuielile de personal la ministere precum MAI, MApN și Educație. Tema nu este una nouă: măsuri de ajustare bugetară au fost luate și anterior, iar pachetul propus provoacă reacții din diverse direcții, între dorința de a disciplina cheltuielile și riscul afectării serviciilor esențiale.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a subliniat că nu va accepta o abordare prin care anumite ministere să fie exceptate doar pentru că ar fi „mai frumoase” sau mai protejate. El a explicat că discuțiile au început de la o reducere generală de 10% a cheltuielilor de personal, adică salarii și sporuri, dar a menționat că în cazul Educației s-au aplicat deja măsuri în pachetul 1, echivalente cu o diminuare de 6%, astfel încât, teoretic, ar rămâne doar diferența de 4% până la 10%. A cerut să nu se aplice dublu măsuri acolo unde s-au luat deja decizii și a atras atenția că nu este corect ca povara să cadă exclusiv pe administrația locală, care a suportat reduceri anul trecut. Grindeanu a spus că a discutat cu premierul și că soluția finală urmează să fie analizată în Coaliție și apoi să parcurgă pașii constituționali pentru adoptare.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a menționat că în educație posibilitățile de tăiere sunt reduse. El a amintit măsuri recente, precum creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore, eliminarea unor ore plătite și reducerea burselor universitare, aplicate deja din toamnă. Când aceste ajustări sunt raportate la nivel anual, rezultatele depășesc 10% din economii realizate, motiv pentru care, spune Kelemen, nu mai rămân multe elemente de unde s-ar putea tăia fără a afecta echitatea tratamentului. De asemenea, a menționat că forma inițială a legii propuse excludea Educația și Sănătatea de la anumite reduceri. Liderul UDMR a explicat și mecanismul tehnic: reducerea se va realiza prin anvelopa salarială a fiecărei instituții, decizia concretă revenind ordonatorilor de credite, iar în unele cazuri va fi nevoie de hotărâri de guvern sau chiar de modificări legislative, deoarece multe posturi sunt reglementate prin acte normative distincte. A avertizat că, în lipsa acestor reduceri, diminuarea deficitului bugetar devine irealizabilă în condițiile date.
Dinspre Ministerul Apărării, Ionuț Moșteanu, ministru USR, a fost categoric: nu este momentul potrivit pentru a afecta motivația militarilor prin reduceri salariale. A spus că a susținut această poziție și în discuțiile din Coaliție, subliniind riscurile care ar deriva din atingerea unor segmente sensibile ale aparatelor de stat care asigură securitatea și ordinea.
Pe lângă comentariile politice, subiectul are implicații practice: administrația locală atrage atenția că a făcut deja eforturi, iar repetarea reducerilor ar suprasolicita consiliile locale și serviciile publice. Procedura de aplicare nu este uniformă: în unele instituții se pot reduce sume considerabile, în altele aproape deloc, iar diferențele vor deveni vizibile abia după ce proiectul bugetului și anvelopele salariale vor fi stabilite și votate în Parlament.
Discuțiile continuă în această săptămână, cu speranța conturării unei propuneri finale care să fie înaintată Guvernului și să parcurgă pașii constituționali necesari. Tema centrală este clară: echilibrul între necesitatea reducerii deficitului și protejarea unor sectoare sensibile precum educația, sănătatea și armata; repartizarea echitabilă a efortului între administrația centrală și cea locală; și modalitățile legale pentru aplicarea unei anvelope salariale reduse.
Trebuie reținute nume și cifre: reducerea propusă 10%, reducerea deja aplicată în Educație 6% (pachetul 1), ministerele vizate MAI, MApN și Educație, iar deciziile vor trece prin Guvern și Parlament. Dacă propunerea rămâne astfel, ordonatorii de credite vor stabili, pe baza legii și a hotărârilor de guvern, cum se repartizează reducerile.
Kelemen Hunor a subliniat că anumite măsuri luate în ultimele luni echivalează deja cu o diminuare semnificativă la Educație, iar Ionuț Moșteanu a avertizat explicit asupra consecințelor unei reduceri aplicate militarilor. Sorin Grindeanu a cerut tratament egal și a atras atenția că nu va accepta excepții arbitrare.
În ceea ce privește efectele practice, va conta foarte mult forma finală a legii, pentru că normele și hotărârile de guvern existente determină la ce nivel se poate interveni. Doar după aprobarea anvelopei salariale în proiectul de buget și după votul din Parlament se va vedea concret unde vor fi reduse salariile și sporurile și în ce proporții.
Ionuț Moșteanu, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor sunt numele care domină acum dezbaterea publică. Propunerea de 10% rămâne punctul de plecare, dar aplicarea va fi ajustată în funcție de reducerile anterioare și de considerentele legale și sociale. Rămâne de urmărit forma finală a proiectului care va fi trimis în Guvern și apoi în Parlament.
Proiectul de buget va decide în final ce instituții vor suporta reduceri și în ce măsură, precum și momentul în care aceste reduceri vor intra în vigoare. Creșterea normei didactice, reducerea burselor și alte măsuri din pachetul anterior demonstrează că unele sectoare au deja ajustări consemnate, ceea ce complică aplicarea uniformă a unei tăieri de 10% la nivel național. Care credeți că ar fi o soluție echilibrată pentru reducerea deficitului, fără a pune în pericol serviciile publice esențiale?
Fii primul care comentează