Știrea privind includerea lui Mihail Kasianov pe lista „teroriștilor și extremiștilor” a Rosfinmonitoring vizează fostul premier rus și alți membri ai Comitetului Antirăzboi al Rusiei, iar decizia a fost publicată pe site-ul agenției ruse. Evenimentul are loc în contextul unei lungi tensiuni între autoritățile ruse și disidenții aflați în exil, o utilizare a instrumentelor legale folosite anterior pentru a restrânge activitatea opoziției.
Mihail Kasianov, care a condus guvernul Rusiei între mai 2000 și februarie 2004 și a fost anterior ministru al Finanțelor, figurează acum împreună cu economistul Serghei Guriev și cu redactorul-șef al Novaia Gazeta Europa, Kirill Martinov, pe lista întocmită de Rosfinmonitoring. Această listă are efecte practice: băncile sunt obligate să blocheze fondurile persoanelor înscrise și să le sisteze accesul la servicii financiare. Cei trei au fost deja declarați agenți străini și locuiesc în străinătate; alături de alți membri, fac parte din Comitetul Antirăzboi al Rusiei, inițiat după declanșarea războiului cu Ucraina pentru a sprijini cei care se opun conflictului.
Pe 14 octombrie, FSB a început urmărirea penală împotriva membrilor comitetului, acuzându-i de tentativa de deturnare violentă a puterii și de crearea unei organizații teroriste, conform articolelor 278 și 205.4 din Codul penal. Totodată, autoritățile au desemnat Comitetul Antirăzboi drept „nedorit” pe teritoriul Rusiei. FSB susține în materialele cauzei că fondatorii ar finanța „diviziile naționaliste militarizate ucrainene”, ar recruta persoane pentru acestea și ar urmări înlăturarea actualei conduceri și schimbarea ordinii constituționale. În schimb, Comitetul afirmă pe site-ul său că acțiunile sale se reduc la sprijinirea celor care se opun războiului inițiat de Kremlin.
Nu este prima serie de astfel de înscrieri: cu câteva zile înainte, politologul Ekaterina Shulman și antreprenorii Boris Zimin și Mihail Kokorich au fost, la rândul lor, adăugați pe aceeași listă. În dosarul penal al FSB figurează, în total, 22 de persoane identificate și „alte persoane neidentificate”, conform comunicatului serviciului. Măsurile prevăzute de legislație, blocarea conturilor și restricții privind serviciile, sunt instrumente frecvent folosite în astfel de cazuri pentru a îngrădi capacitatea organizațiilor sau persoanelor de a opera financiar pe teritoriul rus.
Parcursul politic al lui Kasianov include, în 2010, colaborarea cu alți opozanți precum Boris Nemțov, Vladimir Ryzhkov și Vladimir Milov pentru a construi coaliția Pentru o Rusie fără corupție, care a evoluat ulterior în Partidul Libertății Populare, PARNAS. Acest partid a fost dizolvat de Curtea Supremă în mai 2023. Contextul mai larg al acestor decizii denotă o practică a autorităților de a eticheta organizații și persoane critice drept amenințări la adresa securității interne, în special când operează din afara Rusiei.
În final, se ridică problema granițelor dintre activismul politic și acțiuni considerate drept amenințări statale. Rosfinmonitoring, FSB și hotărârile judiciare privind PARNAS sau declarațiile de „agent străin” vor rămâne repere în evaluarea opoziției ruse. Exemple concrete din text: numele Mihail Kasianov, data deschiderii dosarului (14 octombrie), articolele invocate din Codul penal (278 și 205.4), numărul persoanelor menționate în dosar (22) și numele celor recent adăugați pe listă (Ekaterina Shulman, Boris Zimin, Mihail Kokorich). Cum credeți că vor afecta aceste măsuri activitatea Comitetului Antirăzboi și imaginea internațională a opoziției ruse?
Fii primul care comentează