Când e vorba de nunți și botezuri, ANAF a început să urmărească cu mai multă atenție: inspectorii antifraudă verifică firmele care organizează evenimente, după ce estimările de încasări nu se potrivesc cu veniturile raportate. Acțiunea vizează circa 80 de firme și se va concentra pe modul de emitere a bonurilor fiscale și facturilor, precum și pe declararea forței de muncă implicate în evenimente. S-ar putea spune că inspectorii vor număra tacâmurile și bonurile, dar miza e una fiscală, nu estetică.
Șeful Antifraudă, Tudor Rudău, a precizat că controalele urmăresc fiscalizarea veniturilor obținute, emiterea bonurilor fiscale și facturarea sumelor încasate și a serviciilor prestate. Se verifică și modul în care e fiscalizată forța de muncă; în anumite situații este sesizată și Inspecția Muncii. Practic, autoritățile doresc să vadă dacă tot ce intră în casierie apare și în evidențe, nu doar în fotografiile de la eveniment.
Reacțiile nu au întârziat. Consultantul fiscal Gabriel Biriș ridică semne de întrebare asupra eficienței acestei măsuri: ce pot verifica concret inspectorii, în afară de încasările și plățile în numerar și înregistrările de achiziții și vânzări? În opinia sa, e vorba mai degrabă de un efort intens pentru sume relativ mici, iar resursele ANAF ar putea fi direcționate spre fraude mai mari, cu impact mult mai mare asupra bugetului.
Sancțiunile sunt consistente numeric: pentru neemiterea bonurilor fiscale, amenda maximă poate ajunge la 30.000 de lei, la care se adaugă confiscarea contravalorii veniturilor neînregistrate sau nefiscalizate, în cazurile în care sumele nejustificate depășesc 1.000 de lei, a explicat Rudău. Astfel, pentru organizatorii neconformi riscul financiar este real.
Controalele vin după o cerere anterioară a Fiscului, din vară, când ANAF a trimis notificări firmelor de profil pentru a le cere să declare prețul meniului, avansurile încasate și modalitățile de plată. Acea campanie de conformare voluntară a avut rezultate: în perioada iunie–septembrie, sumele declarate au crescut cu 16%, iar la buget s-au înregistrat aproape 20% mai mulți bani din impozitele pe profit și venit față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit reportajului citat.
Gabriel Biriș susține că aceste verificări vizează o evaziune mică, cu impact relativ redus, în timp ce evaziunea majoră, de tipul celei cu miliardele, rămâne problema principală. El crede că legea trebuie simplificată și eficientizată pentru a nu trimite ANAF sau Vama pe piste care nu produc rezultate pe măsura efortului.
ANAF a anunțat că controalele se vor realiza în afara orelor în care au loc evenimentele festive, iar participanții nu vor fi vizați, deci accentul rămâne pe operatorii economici și pe modul lor de raportare.
Constatarea concretă: în perioada iunie–septembrie au crescut cu 16% sumele declarate și cu aproape 20% încasările din impozitele pe profit și venit. Acest lucru arată că notificările ANAF au avut un efect măsurabil asupra declarării veniturilor. Exemplul practic rămâne simplu: dacă un operator declară corect prețul meniului și avansurile, riscul de amendă scade, iar statul încasează mai mult. Rămâne însă întrebarea eficienței generale: merită mobilizarea resurselor pentru cazuri care aduc creșteri procentuale mici sau e nevoie de ținte mai mari și modificări legislative pentru a prinde evaziunea semnificativă? Ce crezi: ANAF trebuie să continue verificările pe scară largă în domeniul evenimentelor sau ar trebui să-și redirecționeze eforturile către fraude mai mari?
Fii primul care comentează