Discuția telefonică de vineri, 14 noiembrie, dintre Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe al României, și Andrii Sybiha, omologul ucrainean, a avut în prim-plan cetățenii și securitatea regională: au abordat intensificarea atacurilor ruse asupra Ucrainei, starea infrastructurii critice și situația școlilor cu predare în limba română din Cernăuți.
Relațiile diplomatice dintre România și Ucraina au o tradiție îndelungată, formată din secole de vecinătate și conviețuire. De la negocieri privind frontierele până la angajamente contemporane asupra drepturilor minorităților, legăturile sunt constant puse la încercare de evoluțiile politice și de securitate. În convorbire, Sybiha a calificat discuția ca fiind importantă și a informat partea română despre creșterea atacurilor ruse și pagubele aduse infrastructurii ucrainene. Au fost tratate și principalele aspecte ale cooperării bilaterale, provocările comune în materie de securitate regională și punerea în aplicare a unor acorduri menționate în apelul telefonic între cei doi președinți, avut cu o săptămână înainte.
Pe agenda oficialilor s-a aflat și situația comunității românești din Ucraina, în special accesul la educație în limba maternă. Oana Țoiu a relatat că a discutat despre școlile românești din Cernăuți și a amintit întâlnirea din august a anului precedent cu cadre didactice, părinți și reprezentanți ai autorităților competente. Ea i-a mulțumit lui Sybiha pentru participarea la acel dialog și pentru respectul manifestat față de comunitate. Ministrul român a subliniat că, deși anumite etape ale reformei educaționale pot include propuneri la nivel local, deciziile finale privind numărul de școli trebuie să țină seama de nevoile legitime ale minorității vorbitoare de limba română.
Țoiu a insistat asupra necesității ca reforma educațională în curs în Ucraina să asigure protecția accesului la învățământ în limba maternă, astfel încât membrii comunității române să dispună de oportunități adecvate de educație în propria limbă. A fost accentuată importanța luării în considerare a solicitărilor și așteptărilor legitime ale acestei comunități, pentru ca modificările administrative sau curriculare să nu le afecteze dreptul la educație în limba română.
Pe lângă aspectele educaționale, Oana Țoiu a abordat cu Sybiha și teme mai ample, precum parcursul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană și regimul sancțiunilor impuse de lideri externi. Aceste subiecte apar frecvent în discuțiile bilaterale deoarece influențează atât securitatea, cât și contextul politic și economic regional.
Declarațiile publice ale celor doi oficiali au urmat unor relatări contradictorii din presă privind închiderea școlilor cu predare în limba română la Cernăuți; ulterior, ambasada Ucrainei a oferit clarificări pentru a contracara anumite informații. În ultimii ani au existat date conform cărora, din 20 de licee cu predare în limba română, ar urma să rămână doar patru, situație care a stârnit îngrijorare în rândul comunității.
Discuția dintre Țoiu și Sybiha indică că, dincolo de tensiunile de securitate, dialogul diplomatic continuă să abordeze și aspecte cotidiene care afectează viața oamenilor: educația copiilor, respectarea drepturilor minorităților și implementarea acordurilor convenite la nivel înalt. Aceste teme revin frecvent atunci când interesele de securitate se intersectează cu cele ale comunităților locale, iar comunicarea directă între miniștri rămâne unul dintre canalele principale pentru clarificarea și soluționarea problemelor. Țoiu și Sybiha au discutat, de asemenea, despre aderarea Ucrainei la UE și despre sancțiunile impuse de lideri internaționali, subliniind complexitatea dosarelor ce compun relația bilaterală. Care crezi că ar fi pașii concreți pe care autoritățile din ambele părți îi pot face pentru a asigura dreptul la educație în limba română la Cernăuți?
Fii primul care comentează