Când politicienii abordează subiecte sensibile din justiție, dialogul devine rapid public și tensionat: este cazul intervenției președintelui Nicușor Dan în disputa dintre vicepremierul Oana Gheorghiu și Consiliul Superior al Magistraturii, după o declarație referitoare la reducerea pensiilor speciale ale magistraților. Conflictul se petrece în România și este legat de termene europene, precum și de dezbateri politice mai vechi privind reformele din sistemul judiciar.
Totul a pornit de la un interviu al Oanei Gheorghiu la Digi24, în care a afirmat că înțelege dificultatea magistraților de a renunța la veniturile mari, dar că realitatea trebuie acceptată. Ea a subliniat că sumele folosite pentru plata acestor pensii speciale provin din alte bugete, cum ar fi serviciile sociale pentru copii sau sistemul de sănătate. Declarația a provocat reacții vehemente: Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat susținând că apelul la reducerea pensiilor echivalează cu incitare la ură și violență împotriva magistraților și a negat că ar fi permisă susținerea faptului că aceste pensii afectează protecția minorilor. Practic, CSM a interpretat vorbele vicepremierului ca pe un atac care trece dincolo de limita criticii legitime.
Președintele României a intrat în discuție, calificând afirmațiile Oanei Gheorghiu drept nefericite, dar sugerând că reacția CSM a fost exagerată. Nicușor Dan a spus că Oana Gheorghiu ar trebui să rămână în guvern, argumentând că toți greșesc uneori și că nu consideră afirmațiile sale o faptă penală, dacă ar primi o cerere de urmărire penală, nu ar semna-o. În plus, șeful statului a remarcat că, în contextul campaniei politice privind pensiile speciale, magistrații au fost uneori transformați în țapi ispășitori, ceea ce nu este normal.
Pe de altă parte, peste 40 de organizații și personalități din societatea civilă au semnat o scrisoare deschisă adresată atât magistraților, cât și clasei politice. Semnatarii au susținut că magistrații nu reprezintă o categorie vulnerabilă sau defavorizată, ci una privilegiată, și au cerut o abordare responsabilă și constructivă a sistemului de justiție. În textul citat de G4Media se afirmă că este ridicol ca magistrații, „una dintre cele mai privilegiate categorii profesionale din România”, să pretindă vulnerabilitate, iar percepția că un argument umanitar, oricât de prost formulat, ar constitui incitare la ură ar fi periculoasă. Semnatarii au mai subliniat că independența justiției nu exclude discuția publică pe acest subiect și i-au îndemnat pe magistrați să reflecteze de ce imaginea justiției a devenit negativă în percepția publică.
Disputa se suprapune unei probleme cu miză practică: guvernul are termen până la 28 noiembrie pentru a regândi sistemul pensiilor speciale, cerință legată de deblocarea a 870 de milioane de euro din fonduri UE blocate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Diferențele sunt semnificative: magistrații se pot pensiona la vârste de aproximativ 48–50 de ani, cu o pensie medie lunară în jur de 5.000 euro, în timp ce pensia medie națională este puțin peste 320 euro. Până acum, reprezentanții magistraților au contestat în instanță orice încercare guvernamentală de reducere a acestor drepturi.
Cazul scoate în evidență tensiunile dintre necesitatea reformelor fiscale și sociale și protecția independenței instituțiilor. Dezbaterea despre pensiile magistraților are nu doar o componentă tehnică, cifre, termene și condiții pentru fonduri europene, ci și una simbolică: cine plătește și cine beneficiază într-un sistem public și cum se justifică privilegiile în fața cetățenilor. Exemple concrete menționate în text: 28 noiembrie ca termen limită, 870 milioane euro blocați, pensie medie de aproximativ 5.000 euro pentru magistrați față de 320 euro la nivel național, interviul Oanei Gheorghiu la Digi24 și scrisoarea semnată de peste 40 de organizații citată de G4Media.
Vrei să-ți indic pașii practici pe care guvernul sau CSM i-ar putea urma pentru a debloca fondurile fără a amplifica tensiunile publice?
Fii primul care comentează