La nivel internațional, fondul american Carlyle analizează opțiuni pentru achiziția activelor internaționale ale Lukoil și ar fi în faza de solicitare a unei licențe în SUA pentru a putea cumpăra astfel de active. Lukoil a confirmat negocieri cu potențiali cumpărători pentru activele sale externe. Anterior, traderul elvețian Gunvor și-a manifestat interesul, însă oferta a fost retrasă după ce Trezoreria SUA a catalogat Gunvor ca fiind influențat de factori pro-Kremlin, acuzație contestată de companie. Guvernul bulgar a numit un administrator pentru filiala locală Lukoil, o măsură menită să evite aplicarea directă a sancțiunilor, însă interpretările au variat: Sofia susține că asigură continuitatea operațiunilor, în timp ce Moscova vorbește de expropriere. Rafinăria din Burgas este singura din Bulgaria și cea mai mare din Balcani, iar controlul ei implică riscuri financiare semnificative în eventualitatea unor acțiuni legale.
Terminalul aeroportuar preluat prin comodat pe 12-13 noiembrie și negocierile pentru kerosen arată că soluțiile de avarie pot funcționa, dar necesită o politică clară și cooperare internațională pentru a deveni durabile. Cum crezi că ar trebui gestionate activele strategice controlate de companii sancționate: prin preluare temporară, vânzare către investitori străini sau reglementare strictă pentru a proteja piața internă?
Sancțiunile SUA impuse Lukoil și altor companii petroliere ruse, precum Rosneft, interzic tranzacțiile cu aceste entități pentru cetățenii și entitățile americane și prevăd măsuri secundare pentru cei care continuă afacerile cu ele. Uniunea Europeană a înăsprit, de asemenea, restricțiile. Ca urmare, în România și Bulgaria autoritățile au început demersuri pentru a prelua rafinăriile Lukoil de la Ploiești și Burgas. În Republica Moldova, Lukoil deține aproximativ 110 stații din circa 570, având o cotă estimată de 25% pe piața de retail și asigurând aproape 45% din importul de motorină. Totuși, Ministerul Energiei de la Chișinău a afirmat că piața produselor petroliere este destul de diversificată, cu mai mulți operatori, astfel că aprovizionarea și stocurile sunt stabile.
Preluarea temporară a terminalului la 12-13 noiembrie, negocierile cu o firmă românească pentru kerosen și analiza interesului unor mari investitori precum Carlyle conturează un tablou în care stabilitatea aprovizionării și protejarea interesului public rămân prioritare, chiar dacă soluțiile vor necesita timp, acorduri internaționale și resurse financiare. Cum vor evolua discuțiile cu OFAC și cine va cumpăra în final activele Lukoil rămâne de urmărit.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a precizat că administrația terminalului petrolier de la aeroport, considerat un activ strategic pentru stat, a fost preluată gratuit de Agenția pentru Infrastructură și Construcții (AIC) printr-un contract de comodat încheiat cu Lukoil la 12 noiembrie, iar predarea efectivă a avut loc pe 13 noiembrie. Scopul declarat este evitarea unui blocaj în alimentarea aeronavelor după aplicarea sancțiunilor americane. Contractul de comodat permite furnizarea pe termen scurt a kerosenului, iar următoarea etapă ar urma să fie achiziția activelor și a infrastructurii aeroportuare de către AIC. Pe scurt, s-a instituit o măsură de protecție pentru traficul aerian până la găsirea unei soluții permanente, ceea ce pare rezonabil, având în vedere că avioanele nu pot aștepta birocrația.
În România, Guvernul și ministerele pregătesc un act normativ pentru clarificarea transpunerii în legislația națională a sancțiunilor internaționale împotriva Lukoil și Rosneft și pentru a limita efectele negative asupra partenerilor comerciali ai acestor companii. Ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat că versiunea finală a actului va fi probabil prezentată în ședința de Guvern din săptămâna următoare. El a subliniat că, pe de o parte, se urmărește respectarea legislației internaționale și a acquis-ului european, iar, pe de altă parte, protejarea furnizorilor, distribuitorilor și angajaților conectați la rețelele vizate.
Prețurile carburanților în Republica Moldova au crescut după anunțul sancțiunilor americane: litrul de benzină a urcat de la 22, 44 lei la 23, 22 lei între 22 octombrie și 14 noiembrie, iar motorina de la 19, 2 lei la 20, 92 lei în aceeași perioadă. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a afirmat în comunicatul din 14 noiembrie că majorarea a fost determinată de sancțiuni și de cererea ridicată pe piața europeană, iar incertitudinile din țările vecine legate de soluțiile pentru activele rusești amplifică temerile furnizorilor. ANRE monitorizează evoluția stocurilor de combustibil importate, dar nu a furnizat cifre exacte.
Acțiunea AIC asupra terminalului aeroportuar și intenția de achiziție a infrastructurii Lukoil reflectă tensiunea între necesitatea unor soluții imediate pentru aprovizionare și complexitatea juridică a tranzacțiilor internaționale sub sancțiuni. Exemplul rafinăriei din Burgas ilustrează riscurile financiare și politice implicate: deciziile guvernamentale pot fi urmate de contestații juridice sau reacții diplomatice, iar companiile interesate trebuie să gestioneze un set de autorizații, excepții și licențe americane. În același timp, evoluția prețurilor la carburanți în Moldova arată cum incertitudinile politice se traduc rapid în costuri pentru consumatori.
Pe scurt, sancțiunile americane au declanșat un lanț de reacții: preluări temporare, negocieri pentru vânzare, solicitări de licențe și planuri legislative pentru atenuarea impactului economic. Opțiunile de cumpărare, de la Carlyle la investitori locali și regionali precum MOL sau Hellenic Petroleum, arată că piața activelor petroliere rusești stârnește interes larg, dar orice tranzacție este condiționată de aprobările și licențele din SUA.
Actul normativ pregătit de România pentru transpunerea sancțiunilor va fi dezbătut în ședința de Guvern și va detalia măsuri menite să protejeze furnizorii și angajații conectați la Lukoil și Rosneft. Creșterile de preț la carburanți din Republica Moldova, datele comunicate de ANRE și numărul companiilor interesate (cel puțin trei pentru rețele și Petrotel) sunt elemente concrete care trebuie urmărite în perioada imediat următoare. Modul în care se vor armoniza deciziile guvernamentale cu licențele și restricțiile impuse de SUA va dicta ritmul în care se pot finaliza tranzacțiile și în care consumatorii vor resimți, sau nu, efectele sancțiunilor.
Situația privind activele Lukoil din regiune a generat o măsură administrativă menită să asigure alimentarea cu combustibil a aeronavelor la aeroportul din Republica Moldova, în contextul sancțiunilor americane care intrau în vigoare pe 21 noiembrie. Revenind puțin în timp, astfel de intervenții statale amintesc de momentele când autoritățile au preluat temporar controlul asupra activelor considerate strategice pentru a evita perturbări majore, de la securitatea aprovizionării cu energie până la funcționarea infrastructurii critice.
Junghietu, care conduce și grupul de gestionare a efectelor sancțiunilor asupra Lukoil-Moldova, a adăugat că aprovizionarea cu combustibil pentru aeronave a fost negociată cu o companie românească, nespecificată. Surse apropiate tranzacției au sugerat pentru Europa Liberă că ar fi vorba despre Rompetrol. Lukoil-Moldova nu a comentat preluarea activelor de la aeroport.
Ivan a atras atenția asupra posibilelor majorări speculative ale prețurilor la carburanți și a solicitat Consiliului Concurenței să monitorizeze fenomenul și să sancționeze eventualele creșteri artificiale. El a afirmat că România nu depinde de rafinăriile aflate sub sancțiuni și nu intenționează să solicite o excepție similară Bulgariei, care depinde puternic de rafinăria din Burgas. Totodată, a menționat că trei companii și-au arătat oficial interesul pentru rețeaua de benzinării Lukoil și pentru rafinăria Petrotel, provenind din România, SUA, Grecia și Ungaria, iar datoriile Lukoil către statul român se ridică la sume de ordinul sutelor de milioane de lei.
Comunicatul.com - Platforma ta de știri și comunicate gratuite
Fii primul care comentează