Daniel David, ministrul Educației și Cercetării din România, a purtat la Chișinău discuții cu omologul său din Republica Moldova, Dan Perciun, privind proiecte comune în educație și lansarea unui program prin care cadre didactice românești vor susține cursuri de limba română pentru comunități din Moldova. Întâlnirea s‑a desfășurat pe 11 noiembrie, iar proiectul urmează să fie prezentat la următoarea convorbire dintre premierii celor două state.
Vizita și discuțiile se înscriu într‑o tradiție îndelungată de colaborare culturală și educațională între România și Republica Moldova, începută la începutul anilor 1990, când, după schimbările politice din regiune, a apărut necesitatea reconectării instituționale. De data aceasta accentul se pune pe extinderea unor programe practice: profesori români care să predea limba română în diverse comunități din Moldova, inițiativă menită să susțină formarea lingvistică și accesul la curriculum în limba maternă. Anunțul precede o întrevedere la nivel înalt dintre prim‑miniștrii celor două țări, unde propunerea va fi discutată ulterior.
Partea a doua a săptămânii l‑a găsit pe Daniel David în dialog cu Ucraina. Pe 12 noiembrie, într‑o videoconferință cu Yevhen Kudriavets, prim‑viceministru al Educației și Științei din Ucraina, s‑au discutat implementarea reformelor educaționale la nivel de liceu și efectele acestor schimbări asupra învățământului în limba română. Cei doi au agreat rapid înființarea unui grup de lucru tehnic, format din reprezentanți ai ministerelor de resort, autorităților regionale ucrainene și, desigur, ministerelor de externe ale ambelor state. Misiunea grupului este clară: pregătirea de propuneri pentru garantarea dreptului persoanelor din minoritatea română de a primi educație în limba maternă, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Ucraina. Rezultatele acestui demers urmează să fie revizuite la nivel ministerial în perioada următoare.
Mesajul oficial al ministrului Daniel David a fost unul cunoscut: un ministru român al educației trebuie să intervină ori de câte ori comunitățile românești din afara granițelor solicită sprijin pentru promovarea limbii și culturii sau pentru probleme legate de educație și cercetare. E o abordare care îmbină diplomația culturală cu intervenții practice în sistemele educaționale vecine. Concret, nu doar semnături pe hârtie, ci și măsuri palpabile: profesori trimiși în teren, grupuri tehnice care formulează soluții și întâlniri la nivel înalt pentru a transforma propunerile în politici aplicabile.
Proiectul cu profesorii români din Moldova aduce în prim‑plan discuții despre curriculum, adaptarea materialelor didactice și formarea continuă a cadrelor didactice, aspecte care solicită timp, resurse și coordonare administrativă. În Ucraina, temele esențiale sunt compatibilitatea reformelor liceale cu drepturile lingvistice ale minorităților și modul în care autoritățile regionale pot aplica aceste reforme fără a încălca angajamentele internaționale. Ambele inițiative arată cum politica educațională transfrontalieră se materializează prin instrumente tehnice și diplomatice, dar și prin implicarea directă a profesorilor, care rămân actorii decisivi în predare și în conservarea limbii materne.
Dialogurile recente reflectă, de asemenea, o atenție sporită față de responsabilitatea statului pentru minorități și față de rolul educației în promovarea identității culturale. Intervențiile pot părea birocratice, grupuri de lucru, protocoale și întâlniri ministeriale, însă, în esență, este vorba despre școli, profesori și elevi care folosesc aceeași limbă acasă și la ore. Ca orice proiect educațional, succesul va depinde de finanțare, de formare profesională adecvată și de coordonare coerentă între instituții.
Discuțiile cu Republica Moldova și Ucraina scot în evidență două direcții: cooperare bilaterală pentru programe vizibile, cum este trimiterea de profesori, și cooperare multinațională pentru protejarea drepturilor lingvistice în contextul reformelor școlare. Rămâne de urmărit calendarul implementării și modul în care propunerile tehnice vor fi transpuse în acte administrative și practică didactică. De asemenea, componenta financiară, alocările bugetare și condițiile logistice, va influența ritmul aplicării.
Acțiunea ministrului Daniel David reafirmă o practică constantă: intervenții coordonate când este vorba despre educația minorităților române din afara frontierelor. Exemple concrete sunt întâlnirile din 11 și 12 noiembrie, partenerii, Dan Perciun și Yevhen Kudriavets, și obiectivele: un proiect de predare a limbii române în Moldova și un grup de lucru tehnic pentru Ucraina. Rămâne de văzut când și cum vor ajunge noii profesori în sălile de clasă și ce propuneri va valida grupul tehnic pentru a garanta dreptul la educație în limba maternă.
Astfel de proiecte arată că soluțiile vin în special prin dialog administrativ, contacte diplomatice și intervenții manageriale concrete, nu doar prin declarații. Rețineți datele: 11 noiembrie pentru întâlnirea de la Chișinău, 12 noiembrie pentru videoconferința cu Ucraina, implicarea ministerelor de externe și angajamentul de a discuta rezultatele la nivel ministerial. Cum ar trebui monitorizate și evaluate astfel de inițiative pentru a se transpune rapid în practică didactică?
Fii primul care comentează