Nicolas Sarkozy va fi judecat în apel în dosarul privind finanţarea libiană, proces stabilit la Curtea de Apel din Paris între 16 martie şi 3 iunie 2026. Această poveste îşi are originea într-un episod agitat al vieţii politice franceze, când în 2007 cursa pentru Palatul Élysée a combinat alianţe, sume ascunse şi relaţii internaţionale controversate, un tablou ce aminteşte de cazuri similare din politica europeană contemporană.
Fostul preşedinte francez a fost condamnat, pe 25 septembrie, la cinci ani de închisoare pentru asociere de răufăcători şi, după pronunţarea sentinţei, a petrecut trei săptămâni în penitenciarul La Santé din Paris. Instanţa capitalei l-a găsit vinovat că a permis, cu ştiinţă, unor colaboratori să ia legătura cu echipa fostului dictator Muammar al-Gaddafi pentru a cere finanţarea ascunsă a campaniei sale prezidenţiale din 2007. Pe scurt, ancheta reţine că au fost întreprinse demersuri organizate pentru a obţine fonduri din Libia în afara canalelor oficiale.
Alături de Sarkozy vor apărea în faţa Curţii de Apel alte nouă persoane, între care doi foşti colaboratori apropiaţi, Claude Guéant şi Brice Hortefeux, şi intermediarul Alexandre Djouhri. Djouhri a fost condamnat în primă instanţă la şase ani de închisoare şi a fost încarcerat, conform relatărilor mass-media. De asemenea, dosarul a cuprins numele altor figuri care au fost anchetate sau judecate în proceduri conexe.
Tribunalul corecţional din Paris a dispus stingerea acţiunii publice în cazul intermediarului franco-libanez Ziad Takieddine, decedat în septembrie în Liban, şi a încheiat procedura împotriva lui Thierry Gaubert, un alt fost apropiat al lui Sarkozy, condamnat pentru aceleaşi fapte într-un proces separat. În plus, judecătorii i-au achitat pe trei dintre implicaţi: Éric Woerth, fost ministru al Muncii şi al Bugetului şi trezorier al campaniei din 2007, Édouard Ullmo, fost vicepreşedinte executiv la Airbus, şi Ahmed Bugshan, cetăţean saudit. Parchetul Naţional Financiar a făcut apel împotriva tuturor condamnărilor din prima instanţă, cu excepţia celei referitoare la Ahmed Bugshan.
La câteva ore după eliberare, Sarkozy a declarat pe platforma X că îşi va pregăti apărarea pentru apel pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Mesajul său a fost clar şi hotărât: adevărul va ieşi la iveală, după cum a afirmat.
Miza acestui dosar pune în discuţie legăturile dintre politică şi finanţare, mecanismele de control ale campaniilor electorale şi consecinţele geopolitice ale relaţiilor cu regimuri autoritare. Cazuri de acest fel ilustrează cât de complicate devin anchetele atunci când sunt implicate figuri publice, fonduri externe şi intermediari cu legături internaţionale. Procesul de apel din martie–iunie 2026 ar trebui să lămurească multe dintre aceste aspecte juridice şi factuale, iar hotărârile Curţii de Apel vor influenţa opinia publică şi precedentele legale privind finanţarea politică.
Data procesului, numele celor implicaţi şi sancţiunile deja pronunţate rămân repere esenţiale pentru cei care urmăresc evoluţia cazului. Crezi că apelul va modifica substanţial soarta deciziilor din prima instanţă?
Fii primul care comentează