De peste trei decenii, România negociază constant între finanțare externă și stabilitate internă, iar datele recente ale Băncii Naționale ilustrează mișcările datoriei externe în primele nouă luni ale anului 2025. Imaginea rezultată relevă creșteri semnificative, dar și elemente care indică faptul că economia a rămas suficient de lichidă pentru a acoperi nevoi pe termen scurt.
Datoria externă totală a crescut cu 17, 773 miliarde euro între 1 ianuarie și 30 septembrie 2025, ajungând la 221, 283 miliarde euro. Din această sumă, componenta pe termen lung reprezintă majoritatea: 174, 027 miliarde euro la 30 septembrie 2025, adică 78, 6% din total, ceea ce reprezintă o majorare de 11, 3% față de 31 decembrie 2024. Datoria pe termen scurt a fost de 47, 256 miliarde euro, respectiv 21, 4% din total, în ușoară creștere, cu 0, 2% față de sfârșitul anului 2024.
Fluxurile investițiilor directe ale nerezidenților în România au continuat să sosească, însumând 5, 647 miliarde euro pentru perioada ianuarie–septembrie 2025. Aceasta depășește nivelul din aceeași perioadă a anului anterior, când era de 4, 964 miliarde euro. Din totalul investițiilor directe, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat net 4, 972 miliarde euro, iar creditele intragrup au însumat 675 milioane euro. Aceasta arată un interes solid pentru activele locale, cu o pondere clară a plasamentelor în capitaluri proprii.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 22, 275 miliarde euro în primele nouă luni din 2025, comparativ cu 20, 515 miliarde euro în aceeași perioadă din 2024. Pe componente, balanța bunurilor a consemnat un deficit majorat cu 843 milioane euro. Balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a raportat un deficit suplimentar de 1, 256 miliarde euro. Balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai redus cu 419 milioane euro. Per ansamblu, această structură reflectă modificări în comerțul de mărfuri și în fluxurile de venituri și transferuri, contribuind la adâncirea deficitului contului curent.
Indicatorii de sustenabilitate evidențiază nuanțe importante. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15, 1% în primele nouă luni ale anului 2025, sub nivelul de 21, 5% înregistrat pentru întreg anul 2024, un indiciu că presiunea anuală de rambursare s-a redus în această perioadă. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele valutare ale BNR a fost de 6 luni la 30 septembrie 2025, ușor peste cele 5, 7 luni la 31 decembrie 2024, ceea ce sugerează că rezervele pot susține importurile pentru o perioadă rezonabilă. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare, calculat la valoarea reziduală, a fost de 103, 2% la 30 septembrie 2025, în scădere ușoară față de 103, 6% la sfârșitul anului 2024, dar rămânând peste pragul de 100%.
Pe scurt, datele BNR indică un mix între creșterea datoriei externe și semne de reziliență: investiții directe nete în creștere, rezerve care acoperă importurile pentru câteva luni și o pondere ridicată a datoriei pe termen lung. Pentru publicul larg, aceasta înseamnă că România continuă să se finanțeze din exterior, dar dispune de instrumente pentru gestionarea riscurilor pe termen scurt. Rămâne de observat cum vor influența aceste tendințe politicile fiscale și costul finanțării pe termen mediu, precum și evoluția balanței veniturilor primare și a comerțului de bunuri.
Datoria externă totală de 221, 283 miliarde euro și deficitul contului curent de 22, 275 miliarde euro conturează direcțiile principale ale conturilor externe în 2025. Creșterea investițiilor directe la 5, 647 miliarde euro și capacitatea rezervelor de a acoperi importurile timp de 6 luni sunt elemente concrete pe care companiile, investitorii și decidenții ar trebui să le urmărească. Ce crezi că ar trebui făcut pentru a echilibra mai bine finanțarea externă cu creșterea economică internă?
Fii primul care comentează