Trendul #BeanTok a adus fasolea în prim-plan pe rețelele sociale, promițând un intestin mai sănătos și o digestie îmbunătățită, însă specialiștii avertizează că entuziasmul online nu e suficient. De la obiceiuri alimentare tradiționale la recomandări contemporane, fasolea a fost apreciată pentru fibrele și proteinele pe care le oferă; problema apare când trecerea la un consum mare e făcută prea abrupt.
Pe scurt, ideea răspândită online e simplă: două căni de fasole pe zi ar fi suficiente pentru a „repara” flora intestinală. Sună tentant, dar realitatea digestivă e mai complexă. Fasolea conține fibre, probiotice naturale și alți compuși benefici, însă creșterea rapidă a aportului de fibre poate duce la balonare, crampe și disconfort abdominal, în special la persoanele cu sindrom de colon iritabil. Dieteticiană britanică Kirsten Jackson menționează că media consumului de fibre în SUA e în jur de 10 grame pe zi, adică mult sub recomandări, iar două căni de fasole pot furniza aproximativ 25 de grame de fibre. Pentru cine nu e obișnuit cu astfel de cantități, aceasta reprezintă o schimbare considerabilă pentru sistemul digestiv.
Mecanismul implică anumiți carbohidrați din fasole, numiți galactooligozaharide, care fac parte din categoria FODMAP. Acești carbohidrați nu sunt întotdeauna digerați complet în intestinul subțire și ajung în colon, unde bacteriile îi fermentează. Rezultatul poate fi producția de gaze, dureri, crampe și uneori diaree. Astfel, chiar și persoanele fără diagnostic de colon iritabil pot resimți disconfort dacă trec brusc la un consum mare de leguminoase.
Ca soluții practice, Jackson sugerează introducerea fasolei treptat și în porții mici, iar variantele la conservă pot fi mai blânde pentru digestie. Conservarea reduce o parte din FODMAP-uri, deoarece o parte din acești carbohidrați se găsește în lichidul din conservă. De exemplu, aproximativ 86 de grame de fasole roșie din conservă pot fi tolerate mai ușor, în timp ce la fasolea uscată și fiartă doar 14 grame pot provoca probleme la anumite persoane. Recomandarea inițială este pentru porții modeste: în jur de 17–18 grame de fasole, crescând lent în funcție de toleranță.
Există și alte strategii pentru a diminua efectele neplăcute: folosirea enzimei alfa-galactozidază ajută la descompunerea carbohidraților greu digerabili înainte de a ajunge în intestinul gros, reducând fermentația și producția de gaze. În plus, un microbiom echilibrat contribuie mult: somn adecvat, activitate fizică regulată, diminuarea stresului și o alimentație variată, bogată în plante, cresc toleranța la alimentele bogate în fibre. Dacă fasolea produce simptome severe, poate indica faptul că flora intestinală necesită ajustări.
Trendurile alimentare reîntorc în atenție alimente sănătoase, dar moderația rămâne esențială. Fasolea este o sursă importantă de proteine vegetale, fibre și minerale, însă organismul are nevoie de timp pentru adaptare. Alegerea variantelor la conservă și creșterea treptată a cantităților pot transforma tendința virală într-un obicei alimentar sustenabil, nu într-o provocare digestivă.
Kirsten Jackson menționează cifre precum 10 grame ca medie de fibre pe zi în SUA, 25 de grame aduse de două căni de fasole și porții recomandate de 17–18 grame la început. Aceste valori arată că, dincolo de entuziasmul #BeanTok, este necesară ajustarea personalizată. E util să fii atent la tipul de fasole, la modul de preparare și la semnalele corpului. Ai încercat să crești treptat consumul de leguminoase sau ai observat disconfort la porții mai mari?
Fii primul care comentează