Știrea tratează disputa din fotbalul românesc: ce se întâmplă la LPF, cine sunt actorii principali și unde se vor decide lucrurile, la Poiana Brașov, în Adunarea Generală Extraordinară programată pe 13 noiembrie. Subiectul readuce în discuție vechea problemă a modificărilor statutare făcute pentru a avantaja persoane aflate în poziții de putere, o practică întâlnită frecvent în administrațiile sportive din ultimii ani și cu ecouri în alte campionate europene.
Liga Profesionistă de Fotbal, condusă din 2013 de Gino Iorgulescu, se pregătește pentru o reuniune crucială în care sunt propuse schimbări ale statutului. Amendamentele anunțate ar putea, în practică, să permită menținerea lui Iorgulescu la conducerea LPF dincolo de limita interpretării actuale a regulilor. În prezent, punctul 5 din statut prevede că președintele este ales pe mandate de 5 ani și nu poate candida dacă a deținut funcția timp de două mandate, fie ele consecutive sau nu. Propunerea remove limita celor două mandate, păstrând doar regula privind mandatul de 5 ani, o modificare care pare tehnică, dar care influențează direct eligibilitatea pentru viitoarele alegeri. Pe scurt, este o ajustare procedurală ce ar putea deschide calea pentru un nou mandat al actualului președinte.
În plus, LPF propune condiții de eligibilitate mult mai riguroase pentru candidați: cerința cetățeniei române, studii superioare, absența condamnărilor cu închisoarea și cel puțin cinci ani neîntrerupți de experiență în conducerea unei structuri din fotbal la nivel de Liga 1, LPF sau FRF. Aceste prevederi au rol de a filtra potențialii competitori și au generat suspiciuni că ar reduce artificial competiția pentru fotoliul de la Ligă.
Cea mai vocală reacție vine din partea lui Dinamo. Clubul, prin președintele Andrei Nicolescu, a inițiat o opoziție organizată: a trimis tuturor cluburilor din Liga 1 o solicitare de amânare sau de scoatere de pe ordinea de zi a modificărilor propuse, invocând lipsă de transparență și timp insuficient pentru analize juridice. Dinamo acuză că proiectul complet nu a fost pus la dispoziție din timp pentru verificări detaliate și avertizează asupra unui posibil conflict de interese care ar favoriza agenda actualului conducător. Concret, Dinamo și-a anunțat intenția de a vota împotrivă dacă pachetul de modificări ar fi supus aprobării în bloc.
Nemulțumirile lui Dinamo depășesc problema statutului. Clubul cere un nou model economic pentru funcționarea Superligii, mai adaptat realităților, și solicită transparență totală în negocierea drepturilor TV: cum se distribuie sumele între cluburi și care sunt criteriile folosite trebuie clarificate. Oficial, contractul pentru 2025-2032 prevede 37 de milioane de euro pe sezon, decizie adoptată în august cu 15 voturi pentru din 16 cluburi prezente; Dinamo a fost singurul abținător. Criticii semnalează că durata lungă a contractului este problematică într-un context de schimbări tehnologice rapide: noi platforme, transmisiuni pe rețele sociale sau pay-per-view ar putea altera profund piața, astfel încât un angajament pe termen lung poate bloca opțiuni viitoare ale cluburilor.
Totodată, presa și anumite voci din Ligă atenționează că unele propuneri statutare au efecte ascunse: o clauză care cere un background solid ar putea elimina candidați importanți, iar faptul că drepturile TV au fost deja vândute pe o perioadă îndelungată este perceput de unii ca o limitare pentru orice mandat viitor care ar dori să refacă negocierile. Există și un istoric al contractelor TV pentru Superligă, care arată cum sumele și operatorii au variat: de la Pro TV și sume relativ mici la începutul anilor 2000, până la pachete mai consistente recent, cu eAD semnând contractul actual. Evoluția sumelor pe perioade ilustrează schimbările pieței și motivele pentru care cluburile solicită claritate privind veniturile și modul de împărțire.
O altă dimensiune a disputei e opoziția internă din Ligă: Dani Coman, președintele FC Argeș și considerat unul dintre contestatari, ar putea adopta poziții dure în Adunare. Pe de altă parte, susținătorii lui Iorgulescu invocă interpretarea juridică a statutului: prevederea care limitează la două numărul mandatelor ar fi intrat în vigoare după primul mandat, astfel încât, din punct de vedere juridic, ar fi posibile candidaturi ulterioare. În 2022, Iorgulescu a fost reales pentru un mandat care, pentru anumiți juriști ai Ligii, constituie primul în noul cadru, o interpretare tehnică care explică multe din dispută.
Adunarea Generală Extraordinară se va desfășura la Hotelul Aurelius Împăratul Romanilor din Poiana Brașov, nu la București, fapt observat ca unul atipic. Organizarea în afara capitalei pare să aducă o notă diferită, posibil pentru a reduce presiunile publice sau pentru a reuni delegații într-un cadru mai restrâns. Conform presei, discuțiile vor include cel puțin trei puncte, iar tema statutului este prima și, probabil, cea mai disputată.
Pe plan practic, ce poate împiedica adoptarea modificărilor? Dinamo solicită timp pentru consultări și evaluări juridice; fără acest răgaz, cluburile surprinse sau dezavantajate pot respinge pachetul propus. Dacă amendamentele trec în forma actuală, acestea ar putea schimba competiția pentru președinție, favorizând pe cei care au inițiat schimbările. Dacă nu trec, va învinge rezistența colectivă a cluburilor critice. În plus, disputa privind drepturile TV și modul de distribuire a sumelor rămâne o problemă majoră: contractele pe termen lung pot oferi stabilitate, dar pot bloca opțiuni mai bune dacă piața evoluează rapid.
Istoricul voturilor din Ligă arată că decizii importante s-au luat relativ ușor în anumite momente, dar tensiunile nu sunt noi: încă din 2014, articolul care reglementează mandatul de 5 ani a fost adoptat în unanimitate. Interpretările ulterioare și schimbările normative au generat însă motive consistente de dispută. Privind cronologia alegerilor și a modificărilor, se observă că aceste controverse reapar ori de câte ori sunt în joc puterea și resursele, în special când sunt vizate drepturile TV și regulile de eligibilitate.
În încheiere: textul menționează nume concrete, Gino Iorgulescu, Andrei Nicolescu, Dani Coman, , data de 13 noiembrie și suma anuală de 37 de milioane de euro pentru drepturile TV în perioada 2025-2032. Aceste elemente scot în evidență miza: controlul instituției care gestionează fotbalul profesionist și al resurselor financiare esențiale pentru supraviețuirea cluburilor. Modificările propuse ale statutului și regulilor de candidatură pot decide cine va conduce LPF în următorii ani și cum vor fi negociate drepturile TV care influențează bugetele cluburilor. Între nuanțele tehnice juridice și interese economice, rămâne de văzut dacă dorința de stabilitate va învinge temerile privind transparența și competiția reală.
Ar trebui schimbat acum statutul sau e mai sănătos pentru fotbal să se aștepte o negociere mai largă și mai transparentă înainte de astfel de decizii?
Fii primul care comentează