Președintele sirian Ahmed al-Sharaa, fost comandant al-Qaida ajuns la conducerea țării, a vizitat Casa Albă, unde s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump, discutând despre ridicarea sancțiunilor și despre securitatea Siriei. Această întâlnire semnalează o modificare importantă în relațiile internaționale ale Damascului, după ani de izolare și conflicte, și survine într-un context geopolitic în care Siria revine în centrul discuțiilor dintre Washington, Ankara, statele din Golf și alte capitale.
Vizita lui al-Sharaa la Washington a fost neobișnuită din mai multe motive. Considerat odată terorist internațional și având o recompensă de 10 milioane de dolari pentru capturare, el a intrat în Statele Unite într-un mod care părea imposibil cu câțiva ani în urmă. A sosit discret, printr-o intrare laterală a Casei Albe, fără ceremonia oficială obișnuită pentru liderii străini. Întâlnirea cu Trump a fost ținută cu ușile închise, iar în aceeași zi Departamentul Trezoreriei a anunțat prelungirea cu 180 de zile a suspendării aplicării sancțiunilor prevăzute de Legea Caesar, o măsură care menține o relaxare temporară, fără a elimina definitiv sancțiunile, doar Congresul poate decide în final.
Trump l-a prezentat public pe al-Sharaa ca pe un lider puternic și a afirmat că Statele Unite vor face tot posibilul pentru succesul Siriei, adăugând concis că mulți au avut un trecut dificil. Această expresie reflectă, fără dramatism, transformarea semnificativă a lui al-Sharaa: a început ca militant în al-Qaida din Irak în timpul invaziei din 2003, a petrecut ani într-o închisoare americană din Irak, a revenit în Siria pentru a lupta împotriva regimului Assad și, în 2013, a fost desemnat de SUA drept terorist sub numele Abu Mohammad al-Golani. El a rupt legăturile cu al-Qaida în 2016 și, în următorul deceniu, și-a consolidat influența în nord-vestul Siriei până când, anul trecut, combatanții săi l-au instalat în frunte după o ofensivă rapidă.
Schimbările în orientarea externă a Siriei au fost la fel de rapide. Țara s-a distanțat de aliații tradiționali ai lui Assad, Iranul și Rusia, și s-a apropiat de Turcia, statele din Golf și, acum, de Washington. O parte a acestei reconectări este formalizată printr-o declarație politică de cooperare semnată cu Coaliția globală pentru înfrângerea Statului Islamic, condusă de SUA, declarație care, potrivit ministerului sirian al informațiilor, nu conține elemente militare deocamdată.
Securitatea rămâne totuși un punct central. Înaintea vizitei, au fost raportate două comploturi distincte ale Statului Islamic pentru asasinarea lui al-Sharaa, comploturi care ar fi fost dejucate în ultimele luni, după cum au declarat oficiali sirieni și regionali. Ministerul de Interne al Siriei a demarat o campanie națională împotriva celulelor Statului Islamic, arestând peste 70 de suspecți, potrivit presei de stat. Runda recentă de violențe sectare a făcut peste 2.500 de victime de la prăbușirea lui Assad, ceea ce complică considerabil misiunea noilor conducători de a guverna pentru toți sirienii.
Pe agenda discuțiilor cu SUA a figurat și posibilitatea unui pact de securitate între Siria și Israel, mediat de Washington, însă Israelul rămâne precaut din cauza trecutului militar și a legăturilor anterioare ale lui al-Sharaa. Reuters a relatat că Statele Unite intenționează să înființeze o prezență militară la o bază aeriană din Damasc, decizie care reflectă cât de mult s-a schimbat peisajul geopolitic regional în ultimele luni.
Din partea administrației americane, pașii au fost clari: în decembrie a fost retrasă recompensa pentru prinderea lui al-Sharaa, iar recent Consiliul de Securitate al ONU a ridicat sancțiunile legate de terorism aplicate lui și ministrului său de interne, Anas Khattab. Departamentul Trezoreriei a emis un nou ordin care înlocuiește derogarea anterioară privind Legea Caesar din 2019, prelungind efectiv suspendarea aplicării sancțiunilor pentru 180 de zile, în timp ce presiunile pentru eliminarea completă a acestor sancțiuni rămân un obiectiv central al delegației siriene la Washington.
Transformarea lui al-Sharaa este emblematică pentru traiectoria Siriei: de la militant afiliat al-Qaida, închis în Irak, la lider care caută acum recunoaștere regională și internațională. Această tranziție a fost însoțită de o reașezare strategică a Siriei, cu distanțarea de Iran și Rusia și apropierea de Turcia, statele din Golf și SUA. Aceste schimbări rămân controversate, iar scepticismul unor actori, în special Israel, persistă.
Șirul evenimentelor, ridicarea unor sancțiuni, negocieri de securitate, dezvăluiri privind tentative de asasinat și arestări în campanii anti‑ISIS, arată cât de complexă și fragilă este scena politică și de securitate din Siria. Situația ridică semne de întrebare asupra capacității noilor autorități de a asigura stabilitate și de a reconstrui o societate fragmentată după ani de război.
Donald Trump a folosit expresii directe: vom face tot ce putem pentru ca Siria să aibă succes. Acest angajament se concretizează acum în măsuri tangibile: prelungiri ale derogărilor sancționatorii, negocieri de securitate, planificarea unei prezențe militare la Damasc și cooperare politico-instituțională cu Coaliția anti‑ISIS. Exemple specifice: derogarea Caesar prelungită cu 180 de zile, ridicarea recompensei pentru prinderea lui al-Sharaa în decembrie și ridicarea sancțiunilor ONU asupra sa și asupra ministrului Anas Khattab. Rămâne de urmărit cum vor interacționa aceste măsuri cu realitatea de pe teren, violențele sectare, celulele IS active și tensiunile regionale, și dacă această reapropiere diplomatică poate aduce stabilitate reală în Siria.
Fii primul care comentează