În ultimii ani, agricultorii din România au început să caute soluții practice și flexibile pentru a face față vremii tot mai imprevizibile și costurilor în creștere. În Covasna, la Târgu Secuiesc, managerul fermei Agrorange SRL, Bartók István, a testat în acest sezon două produse biologice, Utrisha N și Harbest, care i-au schimbat puțin abordarea la cultura de cartof și i-au oferit motive să privească cu mai multă încredere recolta din acest an.
Bartók administrează aproximativ 230 de hectare, dintre care 80–90 hectare sunt cultivate anual cu cartofi pentru procesare și consum. Căutând constant tehnologii care să îmbunătățească eficiența și calitatea, el a introdus Utrisha N, un produs pe bază de bacteria naturală Methylobacterium symbioticum, aplicat foliar. Această tehnologie fixează azotul atmosferic și îl transformă într‑o formă accesibilă plantei pe tot parcursul sezonului, completând astfel fertilizarea tradițională. Efectele practice au fost observabile: conținutul de substanță uscată al tuberculilor a depășit 21%, un parametru esențial pentru procesatorii de chipsuri care caută materie primă potrivită. Bartók a remarcat, de asemenea, o vigurozitate mai bună a culturii și performanțe consistente chiar și în condiții mai puțin favorabile.
În cadrul aceleiași strategii, ferma a folosit și Harbest, o soluție foliară destinată optimizării utilizării azotului și calciului în plantă. Produsul se absoarbe rapid prin frunze și stimulează metabolismul vegetal, contribuind la o nutriție echilibrată. La cartofii de la Agrorange, Harbest a sprijinit o umplere mai bună a tuberculilor și o calitate superioară, calciul aducând consistența necesară pentru segmentul industrial al procesării. Bartók consideră că nivelul crescut de substanță uscată a fost rezultatul utilizării sinergice a ambelor produse.
Sezonul 2025 a fost deosebit de dificil în zona Covasna: au venit ploi torențiale, între 130 și 150 mm în câteva zile, urmate de nopți reci de 4–5 °C și apoi perioade cu temperaturi ridicate și secetă. Astfel de variații au favorizat apariția unor probleme fitosanitare, precum Alternaria, o boală fungică care provoacă pete și slăbește plantele, și Stolbur, cauzat de fitoplasme transmise de cicade. În aceste condiții, parcelele irigate și tratate cu Utrisha N și Harbest au ajuns la producții de până la 42 tone pe hectar. În schimb, fermele din apropiere, fără irigații, au înregistrat rezultate mult mai mici, în jur de 10–15 tone pe hectar. Diferența subliniază importanța combinării irigației cu soluții de management nutritiv adaptate.
Experiența lui Bartók reflectă o tendință mai largă în România: tot mai mulți fermieri experimentează și adoptă produse biologice ca parte a programelor integrate de management al nutrienților. Aceste instrumente nu doar că pot contribui la stabilizarea producțiilor în condiții climatice schimbătoare, dar răspund și cererii tot mai mari pentru culturi obținute pe baze mai sustenabile. În practică, integrarea unor produse precum Utrisha N și Harbest implică adaptarea momentelor de aplicare, asigurarea irigațiilor unde este necesar și monitorizarea atentă a sănătății culturii, pentru a obține randamente și calitate constante.
Corteva Agriscience, compania care oferă aceste soluții, promovează astfel de tehnologii ca parte a unui portofoliu mai larg de semințe, produse pentru protecția plantelor și servicii digitale. Fermierii interesați pot solicita informații despre disponibilitate și modul de integrare contactând reprezentanții companiei prin canalele oficiale. Marca și detaliile comerciale rămân în responsabilitatea furnizorului, iar alegerea finală a tehnologiilor aparține fiecărui gospodar, în funcție de sol, climă și obiectivele de producție.
Anul 2025 a adus cifre elocvente: parcelele tratate și irigate au atins 42 tone/ha, în timp ce cele fără irigații au înregistrat 10–15 tone/ha. Aceste date arată că, pe lângă inovațiile biologice, investițiile în irigații și o strategie coerentă de gestionare a nutrienților pot face diferența. Care credeți că ar trebui să fie prioritățile principale ale fermierilor români pentru a face față acestor variații climatice și pentru a păstra calitatea culturilor?
Fii primul care comentează