Când geopolitica se intersectează cu o porțiune din industria auto europeană, consecințele apar rapid pe linia de fabricație. Subiectul e decizia Olandei de a naționaliza activul Nexperia, legat de Wingtech din China, și reacția Beijingului care a oprit exporturile de cipuri către Europa; autoritățile olandeze susțin acum că ar putea anula măsura dacă China reia livrările. Toate acestea s-au întâmplat în contextul complex al relațiilor dintre Olanda, UE, China și influența puternică a Statelor Unite.
Cauzele crizei nu sunt noi: guvernul olandez a invocat lacune în guvernanța corporativă și riscuri de transfer de know-how când a preluat controlul Nexperia la sfârșitul lunii septembrie. Washingtonul exprimase anterior îngrijorări de securitate legate de casa-mamă Wingtech, iar presiunea americană a avut un rol important în decizia olandeză. Răspunsul chinez a venit rapid: restricționarea exporturilor de semiconductoare produse de Nexperia, ceea ce a pus imediat în pericol aprovizionarea industriei auto europene. Nu era vorba de cipuri de ultimă generație, ci de componente omologate pentru multe mașini europene, iar înlocuirea lor nu se face peste noapte din cauza procedurilor complicate de omologare.
În contextul acestor tensiuni, Olanda a anunțat că ar putea suspenda decretul ministerial din 30 septembrie în această săptămână, cu condiția reluării exporturilor de către China. Ministrul olandez al Economiei, Vicent Karremans, a afirmat că, dată fiind natura constructivă a discuțiilor, există speranța că livrările vor ajunge la clienți în zilele următoare. Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a declarat pe 8 noiembrie că s-a confirmat simplificarea procedurilor de export pentru cipurile Nexperia destinate clienților din UE și globali. Declarațiile sunt reconfortante, dar rămân o soluție temporară pentru o problemă cu rădăcini adânci.
În spatele anunțurilor oficiale stă însă realitatea că nici Olanda, nici Comisia Europeană nu au obținut o victorie clară. Decizia olandeză a părut necoordonată cu partenerii europeni, iar efectele s-au resimțit imediat: Asociația Producătorilor Europeni de Automobile a avertizat în octombrie că stocurile de componente furnizate de Nexperia sunt suficiente doar pentru câteva săptămâni dacă embargoul persistă. Constructori germani, ale căror lanțuri de aprovizionare includ furnizori precum Bosch, s-au numărat printre afectați. Practic, Olanda a rămas cu laboratoare pe teritoriul său, întrucât producția efectivă a multor cipuri are loc în China, ceea ce a redus opțiunile de contrabalansare a retorsiunilor chineze.
Beijingul a intervenit pe plan diplomatic, cerând Uniunii Europene să solicite Olandei corectarea a ceea ce a numit practici eronate. Apoi, pe 9 noiembrie, guvernul chinez a anunțat o excepție de la controlul exporturilor pentru cipurile Nexperia cu aplicații civile, fără a preciza exact ce cipuri intră în această categorie. Rămâne astfel o arbitraritate a listelor și o zonă de incertitudine: relațiile rămân tensionate, în special în privința proprietății și operațiunilor Nexperia.
Criza reflectă și o problemă mai veche: Europa a investit mai puțin în tehnologii esențiale față de rivali și a permis Chinei să câștige poziții dominante în materii prime critice și în producția de cipuri ieftine. Datele sunt clare: China controlează peste 90% din extracția anumitor minereuri rare și aproximativ 60% din rafinare, plus o parte semnificativă din producția mondială de cipuri accesibile. Astfel, chiar dacă Olanda a preluat proprietatea asupra unor active locale, aceasta nu a schimbat rapid realitățile unei dependențe industriale construite în decenii.
Un alt element esențial e influența americană. Săptămâna decisivă a inclus și întâlnirea între președinții SUA și China în Coreea de Sud, care a contribuit la detensionare. Ministrul olandez al Economiei a spus că a fost informat că acordul dintre Trump și Xi ar permite reluarea exporturilor. Deși astfel de înțelegeri pot calma pe termen scurt lanțurile de aprovizionare, ele rămân soluții temporare, mai ales când politica europeană nu reușește întotdeauna să se coordoneze între statele membre. Exemple anterioare includ restricționarea accesului Chinei la cipuri produse de ASML, la solicitarea administrației americane. În final, Europa se găsește frecvent prinsă între interesele celor două mari puteri economice, iar deciziile luate sub presiune externă pot afecta propriile industrii.
Legătura cu Nexperia, declarațiile lui Vicent Karremans și intervențiile comisarului Maros Sefcovic indică o abordare orientată spre gestionarea unei crize imediate. Rezolvarea structurală, legată de investiții strategice și independența tehnologică europeană, rămâne însă departe. Dacă exporturile reîncep și Olanda suspendă decretul, va fi un câștig punctual pentru stabilizarea liniilor de producție auto. Însă problema structurală, lipsa unor investiții majore în producția de semiconductoare și dependența de lanțuri externe, nu dispare instantaneu.
Numele Nexperia, data de 30 septembrie și declarațiile din 8-9 noiembrie sunt jaloane ale acestei crize care combină politică, securitate economică și lanțuri industriale. Dialogurile dintre Olanda, UE, China și influența SUA arată că deciziile luate sub presiune pot avea costuri neașteptate pentru consumatori și industrii. Cum ar putea arăta o strategie europeană coerentă pe termen lung pentru cipuri și materii prime rămâne o întrebare deschisă. Crezi că UE ar trebui să aloce mai multe resurse pentru capacități proprii de producție a cipurilor sau ar fi mai realistă diversificarea surselor externe?
Fii primul care comentează