De când Politica Agricolă Comună a intrat în dezbaterea publică, de la primele norme europene care încercau să armonizeze ajutorul acordat fermierilor până la ultimele reforme, simplificarea procedurilor a rămas o problemă constantă. Eurodeputatul Dan Motreanu, coordonator al Grupului PPE pe tema simplificării PAC, anunță din Parlamentul European măsuri negociate menite tocmai să reducă birocrația pentru agricultori și să direcționeze mai multe resurse către dezvoltarea fermelor din România.
Motreanu afirmă că a obținut proceduri mai simple pentru fermierii români și fonduri sporite pentru afacerile lor. Printre schimbările majore se numără efectuarea unui singur control la fața locului pe an pentru fiecare exploatație. Pare o eliberare administrativă pentru cei care se confruntă cu registre, controale și formulare, mai ales când zilele de lucru la câmp nu lasă timp pentru hârțogărie. În plus, sprijinul destinat micilor fermieri crește de la 50.000 la 75.000 de euro, o măsură menită să consolideze competitivitatea exploatațiilor mici, care sunt esențiale pentru multe comunități rurale.
Referitor la investițiile în efective, negocierile au permis ca Pilonul II să finanțeze achiziția de bovine, caprine sau ovine cu valoare genetică ridicată, ceea ce poate conduce la animale mai productive și la îmbunătățirea reproducerii. A fost introdus și un instrument util pentru fermieri: plăți de criză din Pilonul II care pot compensa pierderile cauzate de dezastre naturale, fenomene climatice extreme, epidemii sau alte evenimente catastrofale. Aceasta oferă o plasă de siguranță financiară, fără a transforma însă agricultura într-o activitate bazată pe speculații de risc.
Un alt element negociat se referă la fermele certificate ecologic sau aflate în tranziție: acestea pot fi recunoscute astfel încât anumite condiționalități de mediu și climă să fie considerate îndeplinite în mod automat. Aceeași recunoaștere va fi valabilă și pentru exploatațiile situate în situri Natura 2000. Abordarea ar trebui să diminueze povara administrativă asupra celor care respectă deja standarde stricte. Totodată, se acordă mai multă flexibilitate în aplicarea standardelor GAEC; unitățile ecologice sau în curs de certificare și cele din aria Natura 2000 sunt considerate că respectă automat majoritatea cerințelor.
Pentru suprafețe mai mici, fermele sub 30 de hectare vor fi scutite de obligațiile privind rotația și diversificarea culturilor. Aceasta poate însemna o simplificare reală pentru microexploatațiile care nu dispun de resurse logistice sau de piață pentru a implementa rotații complexe. În cazul pajiștilor permanente, statele membre vor putea păstra statutul de teren arabil chiar dacă au fost folosite ca pășuni pe perioade îndelungate. Măsura urmărește să evite reclasificarea terenurilor folosite ca pășuni pe termen lung, protejând astfel practicile tradiționale de gestionare a terenurilor.
Motreanu estimează că măsurile propuse pot genera economii de până la 1, 58 miliarde de euro anual pentru fermieri și circa 210 milioane de euro pentru administrațiile naționale. Pe scurt, suma nu este doar o cifră: înseamnă mai puțină birocrație, fluxuri de finanțare mai clare și, în principiu, resurse reale pentru dezvoltare la nivel local.
Aceste modificări pun în discuție modul în care se echilibrează protecția mediului, sprijinul financiar și flexibilitatea administrativă pentru fermieri. Exemplul creșterii plafonului pentru micii fermieri la 75.000 de euro și introducerea plăților de criză indică o orientare pragmatică: susținere direcționată acolo unde este necesară și instrumente pentru perioade dificile, în timp ce recunoașterea automată a conformității pentru fermele ecologice urmărește eliminarea redundanțelor administrative. Rămâne de urmărit implementarea efectivă la nivel național, canalele prin care se vor derula finanțările și modul în care fermierii români vor accesa aceste facilități. Creșterea sprijinului financiar și simplificarea controalelor pot face diferența între o fermă care își permite investiții în reproducție și tehnologie și una care abia reușește să treacă sezonul.
Majorarea plafonului pentru micii fermieri la 75.000 de euro este o schimbare concretă ce poate influența deciziile de investiții în exploatațiile mici, iar introducerea plăților de criză din Pilonul II poate oferi protecție financiară în fața evenimentelor climatice sau epidemiologice neprevăzute. Ce părere ai: aceste măsuri sunt suficiente pentru a diminua birocrația și a sprijini fermierii români sau mai sunt necesare și alte intervenții?
Fii primul care comentează