Piaţa logistică şi industrială din România a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2025 o evoluţie solidă, condusă predominant de activitatea din aria Bucureşti‑Ilfov, pe fondul unui interes reînnoit pentru capitală după o perioadă în care atenţia s‑a orientat către alte zone.
Anul 2025 oferă indicatori relevanţi despre dinamica economiei locale: între ianuarie şi septembrie s‑au încheiat contracte de închiriere pentru aproape 640.000 mp de spaţii industriale şi logistice, ceea ce reprezintă o creştere de 64% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit raportului Colliers care include doar tranzacţiile publice. Practic, Bucureştiul şi periurbia sa au generat aproape 70% din totalul tranzacţiilor, contribuind la perspectiva ca acest an să poată fi unul record pentru piaţa logistică locală. În acelaşi timp, regiuni precum nord‑estul şi sud‑estul ţării au înregistrat cele mai mari creşteri procentuale, pornind însă de la nivele mai mici; acolo avansul a fost susţinut de proiecte de infrastructură şi de investiţii în producţie şi servicii logistice.
În Bucureşti şi zonele înconjurătoare s‑au semnat contracte pentru aproape 450.000 mp de spaţii industrial‑logistice în primele nouă luni, un nivel cu 62% peste media ultimilor cinci ani şi mai mult decât dublu comparativ cu perioada pre‑pandemică (2017–2019). De remarcat că, deşi pe volume mai reduse, au apărut creşteri semnificative în nord‑est (plus 211% faţă de media ultimilor cinci ani) şi în sud‑est (plus 143%), susţinute de lucrările la A7 şi de investiţiile de infrastructură planificate pentru aceste regiuni. Victor Coşconel, partener şi responsabil de leasing la Colliers, afirmă că revenirea interesului către zona Bucureşti‑Ilfov este mai degrabă o excepţie în 2025 şi că, pe termen mediu şi lung, alte regiuni ar trebui să continue să crească mai rapid datorită disponibilităţii forţei de muncă, costurilor mai scăzute şi proiectelor rutiere şi feroviare în dezvoltare.
Distribuţia cererii la nivel naţional arată că sectorul logistic third‑party (3PL) a dominat piaţa, generând în jur de 45% din cerere, urmat de segmentul retail/FMCG. În practică, multe companii logistice deservesc mari retaileri, ceea ce indică faptul că o bună parte din tranzacţii sunt alimentate de consumul intern. Cererile pentru spaţii industriale destinate producţiei au scăzut în 2025, reprezentând aproximativ 13% din suprafaţa totală închiriată, adică circa jumătate din media ultimilor ani. Totuşi, Colliers semnalează o creştere a interesului pentru România ca locaţie pentru noi operaţiuni de producţie, inclusiv din partea unor companii asiatice.
La nivel european, datele Eurostat indică rate de ocupare ale depozitelor şi centrelor logistice din România în jur de 90%, uşor peste media UE, sugerând că operatorii dispun de capacitate de extindere fără a genera dezechilibre majore pe piaţă. Oferta modernă de spaţii logistice din România ajunge în prezent la aproximativ 8 milioane mp, iar estimările Colliers anticipează posibilitatea ca acest volum să se dubleze, apropiindu‑se astfel de nivelurile din alte ţări din regiune.
Pe cap de locuitor, România are aproape 420 mp de spaţii logistice moderne la 1.000 de locuitori, un nivel considerabil sub Polonia (973 mp), Ungaria (617 mp) şi mult sub liderul regional, Republica Cehă (1.165 mp la 1.000 de locuitori). Chiar şi luând în calcul volumele de export, această diferenţă reflectă un potenţial semnificativ de creştere pentru depozitarea modernă şi serviciile conexe.
Dintre reperele raportului, A7 şi cele aproape 640.000 mp închiriaţi în primele nouă luni rămân elemente definitorii ale anului 2025. O concluzie practică: pe măsură ce noile autostrăzi şi investiţiile feroviare se finalizează, aria de interes pentru depozite şi fabrici se poate realinia către regiuni care oferă forţă de muncă şi costuri mai competitive. Creşterea cererii din partea 3PL şi dinamica cererii în sectorul retail arată că piaţa este puternic corelată cu consumul intern şi cu evoluţia retailerilor locali, iar intrările de cereri din partea investitorilor asiatici sugerează că România devine tot mai vizibilă pe harta producţiei europene.
Credeţi că noile autostrăzi, precum A7, vor modifica semnificativ harta investiţiilor industriale din afara Bucureştiului în următorii trei ani?
Fii primul care comentează