De la Muzeul de Arte Frumoase din Caen apare o fuziune captivantă între artă și știință: cercetători și curatori colaborează pentru a determina cum influențează tablourile, instalațiile imersive sau ascultarea muzicii starea noastră de bine și ce se petrece efectiv în creier. Nu e o idee complet nouă, de secole se vorbește despre puterea vindecătoare a artei, dar acum studiile moderne de imagistică cerebrală îi conferă domeniului o rigurozitate științifică.
Când contemplăm o lucrare care ne impresionează sau ascultăm o melodie care ne provoacă fiori, nu e vorba doar de plăcere estetică. Imaginile RMN indică activarea zonelor limbice, regiunile legate de emoții. Cortexul cingular anterior și cortexul prefrontal sunt implicate: primul intervine în reglarea emoțiilor, al doilea în limbaj, luarea deciziilor și memorie. Acest lucru explică de ce anumite opere ne determină reflecție, altele ne tulbură sau ne trezesc amintiri personale; creierul manevrează simultan afectul și gândirea critică.
Efectele nu se limitează la activarea punctuală a unor arii. Privitul artei pare să amplifice conectivitatea funcțională a creierului, adică modul în care diverse regiuni comunică între ele. Această conectivitate susține flexibilitatea mentală și capacitatea de a procesa emoții complexe. În esență, arta antrenează creierul, ca un antrenament pentru elasticitatea emoțională și cognitivă.
Muzica are un impact asemănător și, suplimentar, declanșează eliberarea unor mesageri chimici. Nucleul accumbens, centrul plăcerii, eliberează dopamină; amigdala și cortexul orbitofrontal sunt și ele active. Sunt aceleași circuite care reacționează la mâncare gustoasă sau la experiențe de atașament. Astfel, fiorii muzicali sau impulsul de bucurie la vederea unei picturi puternice se pot observa ca vârfuri de activitate în aceste regiuni.
În plus, expunerea repetată la artă sau practica artistică susțin neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a forma noi conexiuni. Neurologul Pierre Lemarquis sintetizează pe înțelesul tuturor: arta mângâie și modelează creierul. Sună poetic, dar e susținut de date care arată schimbări funcționale, nu doar impresii estetice.
Proiectul ABC, Artă, bunăstare, creier, lansat în februarie 2025 la Universitatea din Caen Normandie, urmărește exact aceste legături. Echipa multidisciplinară cercetează la Muzeul de Arte Frumoase din Caen cum influențează expunerea la artă bunăstarea, memoria și reziliența. Coordinatorul proiectului, Denis Vivien, subliniază un aspect esențial: până acum nu a fost demonstrat concret, în termeni măsurabili, că arta aduce beneficii asupra creierului. Obiectivul echipei este să furnizeze dovezi științifice clare. În practică, asta poate transforma o vizită la muzeu dintr-o plimbare culturală obișnuită într-un instrument terapeutic folosit complementar în îngrijirea sănătății mentale.
Date precise nu figurează încă în comunicatul inițial, dar direcția este limpede: combinarea neuroștiințelor cu arta vizuală și muzicală ar putea genera protocoale validate pentru intervenții menite să sprijine memoria și reziliența. Proiectul amintește de alte inițiative europene care cercetează aplicarea artelor în sănătate, însă accentul pus pe măsurare riguroasă este ceea ce face demersul din Caen semnificativ.
Muzeul devine astfel un laborator: spațiul de expunere rămâne deschis publicului, iar în paralel se colectează date despre modul în care reacționează creierele vizitatorilor la lucrări sau instalații imersive. Cercetătorii urmăresc nu doar reacții imediate, ci și efecte pe termen lung asupra bunăstării și memoriei, ceea ce poate deschide drumul spre recomandări clare pentru programe culturale cu scopuri terapeutice.
Proiectul ABC și măsurătorile de la Caen scot în evidență tema mai amplă a legăturii dintre cultură și sănătate: arta nu mai este doar divertisment, ci un potențial actor în păstrarea sau îmbunătățirea funcțiilor cognitive și emoționale. Progresele tehnice în imagistică neuronală permit acum testarea și cuantificarea observațiilor subiective despre impactul artei.
Inițiativa menționată, numele coordonatorului Denis Vivien și Muzeul de Arte Frumoase din Caen sunt elementele concrete ale acestui demers care caută dovezi științifice privind efectele artei asupra creierului. Studiile de imagistică și constatările despre activarea nucleului accumbens, amigdalei, cortexului prefrontal și cortexului cingular anterior construiesc o explicație biologică pentru reacțiile noastre la artă. În practică, dacă rezultatele confirmă ipotezele, vom putea integra vizitele la muzeu în programe de sănătate mentală sau reabilitare, bazate pe date și protocoale validate.
Interesul tot mai mare pentru neuroștiințele aplicate în domeniul cultural arată că arta poate avea roluri practice, pe lângă valoarea estetică: stimulare cognitivă, reglare emoțională și, posibil, intervenții preventive. Rămâne de urmărit cum vor arăta primele rezultate concrete ale proiectului ABC și ce recomandări vor propune cercetătorii pentru integrarea muzeelor și a experiențelor artistice în politicile de sănătate publică. Voi ce lucrare de artă ați văzut ultima dată și ce v-a determinat să simțiți?
Fii primul care comentează