Indicele managerilor de achiziţii (PMI) pentru industrie calculat de BCR România a scăzut în octombrie la 47, 6 puncte, cel mai redus nivel din ultimele şapte luni, semnalând o încetinire a activităţii din sector. Această retragere anulează avansul înregistrat în ultimele şase luni, care apropiase indicele de pragul neutru de 50, iar principalele motive invocate sunt diminuarea comenzilor noi şi reducerea producţiei efective.
Istoric, PMI a funcţionat ca un indicator rapid al sănătăţii sectorului industrial, oferind semnale mai devreme decât statisticile oficiale de producţie. În acest caz, însă, evoluţia pare mai puţin clară: datele INS privind producţia industrială pentru august arătaseră deja o contracţie anuală de 3, 3%, în timp ce PMI calculat de BCR (conform metodologiei Erste Group) păstrase până recent o imagine mai puţin pesimistă. Această discrepanţă ridică întrebări despre capacitatea indicatorului de a anticipa întotdeauna corect mişcările din teren.
Analiza indică faptul că încrederea companiilor a scăzut în octombrie la cel mai jos nivel de la începutul seriei de date. Cauza principală este reducerea puterii de cumpărare a populaţiei, erodată de inflaţia încă ridicată şi de creşterea salarială nominală mai moderată, ceea ce afectează cererea internă. Semnalul cel mai îngrijorător vine din evoluţia comenzilor noi: după ce în septembrie indicele trecuse pentru prima dată în 15 luni peste pragul de 50, în octombrie comenzile au înregistrat o scădere bruscă. Aceasta sugerează că revenirea din toamnă a fost, cel puţin pentru moment, fragilă.
Răspunsurile firmelor chestionate arată că majorarea preţurilor şi bugetele restrânse ale clienţilor au stat la baza acestei evoluţii negative. De asemenea, comenzile noi din export au urmat un traseu similar, semnalând presiuni şi pe partea cererii externe, nu doar pe cea internă. Pe scurt, problema nu este doar că românii cumpără mai puţin, ci şi că partenerii externi par mai prudenţi.
Comparativ cu datele statistice, INS raportase pentru august o deteriorare a comenzilor noi (-4, 9% y/y), după luni în care creşterea anuală fusese peste sau aproape de 10% în perioada mai–iulie. Totuşi, pe un orizont mai lung, media mobilă pe 12 luni arăta în august o creştere a comenzilor de 5, 2% y/y, ceea ce ar fi putut sugera o posibilă relansare a activităţii industriale în lunile următoare. Realitatea din octombrie, însă, arată că acea aşteptare nu s-a confirmat în mod uniform: fie impulsul s-a temperat, fie sectoare şi firme diferite au resimţit impactul preţurilor şi al cererii în mod inegal.
Pe scurt, datele din octombrie reflectă o combinaţie de factori interni şi externi: inflaţie ridicată, creştere salarială modestă, clienţi cu bugete mai restrânse şi cerere externă în scădere. Aceasta explică de ce indicele PMI a coborât sub pragul de 50, semnalând contracţie, şi de ce deciziile de producţie şi investiţii ale firmelor rămân prudente. Rămâne de urmărit dacă lunile următoare vor confirma revenirea sugerată de media mobilă pe 12 luni sau dacă vom asista la o ajustare mai amplă a activităţii industriale.
Datele concrete menţionate: PMI BCR pentru industrie 47, 6 puncte în octombrie; producţie industrială INS -3, 3% y/y în august; comenzile noi INS -4, 9% y/y în august; media mobilă 12 luni a comenzilor +5, 2% y/y în august. Creşterea salarială nominală mai lentă şi inflaţia persistentă sunt factorii-cheie indicaţi de companii. Crezi că aceste semnale sunt tranzitorii sau arată un trend mai durabil pentru industria din România?
Fii primul care comentează