Astăzi discutăm despre un eveniment care a reunit personalități din viața publică și mediul academic: conferința Smart Diaspora 2025, adresată comunității științifice românești din exterior, unde seria dezbaterilor s-a încheiat cu intervențiile instituțiilor statului. Evenimentele care adună diaspora științifică nu sunt o noutate absolută, încă din anii ’90 au existat inițiative de reconectare a specialiștilor plecați cu instituțiile din țară, însă contextul actual pune tot mai mult accent pe colaborări pe termen lung, schimburi de know-how și politici publice menite să valorifice expertiza românilor din străinătate.
La ceremonia de închidere a Smart Diaspora 2025, desfășurată pe 7 noiembrie, au luat cuvântul reprezentanți ai principalelor puteri ale statului și ai mediului academic. Președinția a fost reprezentată de Eugen Tomac, Parlamentul-Senatul de Mircea Abrudean, Academia Română printr-un mesaj al lui Ioan-Aurel Pop, iar guvernul prin ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David. Formalitățile au fost respectate, însă pentru public a contat legătura dintre discursuri: propunerea de a construi punți eficiente între cei plecați și instituțiile din România.
Daniel David a transmis, în cadrul încheierii, mesajul prim-ministrului și a adăugat propria reflecție asupra rolului ministrului Educației și Cercetării. Potrivit lui, titularul acestui portofoliu trebuie să fie disponibil și să se simtă responsabil pentru orice român, oriunde s-ar afla, care are nevoie de sprijin din partea instituției responsabile de educație și cercetare. Mesajul pune accent pe o responsabilitate publică extinsă, dincolo de granițe, ce include sprijin pentru agregarea resurselor umane, facilitarea colaborărilor și conectarea specialiștilor cu proiectele și instituțiile românești. Nu este doar diplomație formală; este un apel la implicare practică și la recunoașterea faptului că știința depășește frontierele administrative.
Per ansamblu, intervențiile celor prezenți reflectă o preocupare comună pentru valorificarea potențialului diasporei științifice: de la politici care să stimuleze transferul de cunoștințe, până la mecanisme care să permită colaborări instituționale durabile. Președinția, parlamentul și Academia Română au transmis semnalul că dialogul cu specialiștii din străinătate face parte din agenda publică. E un demers ce ține atât de imagine, cât și de eficiență: conectarea cercetătorilor români la rețele internaționale poate atrage finanțare, proiecte comune și formare pentru tinerii cercetători din țară.
Gândindu-ne concret la modul în care astfel de inițiative pot funcționa, putem imagina programe de mentorat, schimburi de cercetători și platforme digitale care să faciliteze colaborarea pe proiecte comune. De asemenea, susținerea ministerului ar putea însemna simplificarea procedurilor pentru participarea la proiecte internaționale sau alocarea de resurse instituționale pentru revenirea temporară a specialiștilor în universități și centre de cercetare din România.
Daniel David a subliniat că un ministru al educației și cercetării trebuie să fie apropiat de nevoile concrete ale românilor din diaspora științifică, o formulare care pune accent pe responsabilitate și disponibilitate, nu doar pe reprezentare protocolară. Mesajul transmite și ideea că instituțiile românești trebuie să fie pregătite să primească și să valorifice expertiza adusă din străinătate, iar acest lucru necesită politici coerente și o infrastructură administrativă funcțională.
Smart Diaspora 2025 rămâne astfel un punct de întâlnire în care se pot consolida colaborări, se pot identifica nevoi și se pot lansa inițiative practice. Claritatea cu care s-au exprimat reprezentanții statului și ai Academiei indică o voință de dialog, iar relația dintre minister și comunitatea științifică românească din străinătate este acum formulată în termeni de responsabilitate activă.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a transmis mesajul prim-ministrului și a insistat pe ideea responsabilității față de românii din diaspora științifică, propunând direcții practice pentru colaborare și sprijin instituțional. Crearea unor mecanisme concrete de cooperare, precum programe de schimb, mentorat și simplificarea procedurilor pentru proiectele internaționale, poate transforma dialogul de la Smart Diaspora 2025 în proiecte tangibile pentru cercetători și instituții. Ce părere ai despre propunerea unui program național care să faciliteze revenirea temporară a cercetătorilor români din străinătate pentru proiecte în universități și institute din țară?
Fii primul care comentează