Radu Miruță, ministrul Economiei, a renegociat direct un acord cu Rheinmetall și a obținut condiții financiare și operaționale îmbunătățite pentru România, inclusiv un drept de veto asupra deciziilor strategice, după discuții purtate în Germania și consultări cu premierul Ilie Bolojan și președintele țării.
Negocierile purtate în ultimii ani privind parteneriatul cu Rheinmetall au avut puncte sensibile: Miruță afirmă că versiunea inițială conținea clauze nefavorabile statului român și că foștii responsabili din minister, firme de avocatură și reprezentanți ai Romarm acceptaseră anterior termeni care ar fi transferat avantaje nejustificate către partenerul german. Un exemplu concret menționat de ministru a fost includerea în contribuția Rheinmetall a sumei de 47 de milioane de euro primite de România de la Comisia Europeană, bani care ar fi trebuit să reprezinte aportul statului român, nu pe cel al companiei. Aceasta a creat o imagine denaturată a contribuțiilor financiare și, în opinia lui Miruță, a fost unul dintre motivele reexaminării contractului.
După consultări cu premierul Ilie Bolojan și cu președintele, Miruță s-a deplasat în Germania, unde negocierea unei noi formule a contractului s-a concretizat în aproximativ două luni. Rezultatul anunțat este important: renegocierea ar aduce României cu 92 de milioane de euro mai mult față de varianta inițială, dintr-un contract a cărui valoare totală este în jur de 400 de milioane. Pe lângă câștigul financiar, ministrul a obținut inserarea în contract a unui drept de veto pentru statul român asupra deciziilor strategice, ceea ce echilibrează influența în decizii, chiar dacă statul deține 49% din acțiuni, iar Rheinmetall 51%.
Un alt element introdus de Miruță vizează lanțul local de aprovizionare: Rheinmetall trebuie să colaboreze cu producătorii din România, pentru a utiliza componente și servicii locale. Compania germană și-a exprimat inițial îngrijorarea că producătorii români nu ar îndeplini standardele necesare, dar s-a ajuns la un compromis pentru a integra industria locală în furnizarea de piese și servicii asociate.
Pe partea de producție internă în sectorul apărării, Miruță a anunțat că, peste două luni, va demara producția de obuziere autopropulsate în Dâmbovița. El a descris proiectul ca dezvoltarea de la zero a unei facilități care, pe termen mediu și lung, va fabrica vehicule blindate și tancuri destinate dotării forțelor armate, nu „modele de jucărie”, după cum a spus, ci echipamente utilizate de armatele relevante la scară internațională. De asemenea, sunt în faze avansate de discuție producerea în România a mașinii de luptă a infanteriei, a puștii de asalt, a dronelor, a echipamentelor de apărare antiaeriană și a rachetelor. Miruță a explicat că modelele de colaborare vor fi mixte: unele produse vor fi realizate integral în România, altele vor implica cooperare și transfer de tehnologie, iar pentru anumite capabilități se va recurge la achiziții directe de pe piață.
Tema negocierilor cu Rheinmetall readuce în prim-plan întrebarea despre construirea unui parteneriat industrial în domeniul apărării: echilibrul între protejarea interesului național, atragerea investițiilor străine și integrarea industriei locale rămâne delicat. Cifrele-cheie discutate sunt 47 de milioane de euro, privite eronat ca aport al companiei, și 92 de milioane de euro suplimentare obținute prin renegociere dintr-un contract de circa 400 de milioane. Instituirea dreptului de veto pentru stat, în ciuda deținerii a 49% din acțiuni, ilustrează o abordare concentrată pe control strategic, mai degrabă decât pe majoritatea de capital. Demararea producției în Dâmbovița și proiectele pentru mașina de luptă a infanteriei, pușca de asalt, dronele și rachetele arată o ambiție de consolidare a capacităților interne, printr-un mix de producție proprie, parteneriate și importuri tehnologice când este necesar.
Renegocierea contractului și clauzele obținute ridică întrebarea cum pot fi protejate resursele publice în paralel cu stimularea capacităților industriale naționale. Exemple concrete din acest caz, Rheinmetall, suma de 92 de milioane de euro, cele 47 de milioane inițiale, Dâmbovița, premierul Ilie Bolojan, arată că deciziile economice și strategice se traduc rapid în termeni financiari și industriali. Crezi că dreptul de veto introdus este suficient pentru a asigura controlul strategic al statului, chiar și fără majoritatea capitalului?
Fii primul care comentează