Asociația Dieteticienilor din România, împreună cu Nestlé România, a analizat obiceiurile alimentare și stilul de viață ale tinerilor din Generația Z din România, conturând o imagine clară a ceea ce consumă cei între 18 și 30 de ani. Amintind că obiceiurile alimentare s-au modificat rapid odată cu revoluțiile industriale și apoi odată cu apariția internetului, studiul evidențiază cum preferințele tinerei generații reflectă o realitate pragmatică: majoritatea consumă diverse alimente, dar nu întotdeauna în mod echilibrat.
Cercetarea „Evaluarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România”, realizată între 3 februarie și 11 mai 2025 pe 1.205 participanți (47% femei, 53% bărbați, vârsta medie 23 de ani) arată că peste 95% urmează o dietă omnivoră, incluzând carne, lactate, ouă, fructe, legume și cereale. Variantele alternative rămân minoritare: pescetarieni 1, 8%, vegani 1, 6%, vegetarieni 1, 4% și doar 0, 1% raw-vegan. Această structură este relevantă pentru dieteticieni și decidenți în sănătatea publică, deoarece modurile de alimentație ale tinerilor vor influența sănătatea populației pe termen mediu.
Datele privind consumul de legume și fructe sunt destul de elocvente: doar 34, 2% mănâncă legume zilnic, iar 33, 4% le consumă de 4–6 ori pe săptămână. Femeile sunt mai atente la consumul de legume, 43, 9% dintre ele consumându-le zilnic comparativ cu 25, 6% dintre bărbați. Interesant, pentru legumele cu frunze verzi nu se înregistrează diferențe între sexe: aproximativ 33% le consumă zilnic, iar restul mai rar, în jur de o dată pe săptămână. Fructele sunt și mai puțin prezente în dietă: doar 24, 5% consumă fructe zilnic, cu o diferență clară între femei (31, 2%) și bărbați (18, 6%). Specialiștii invocă ca explicații lipsa timpului și necesitatea unor soluții rapide, nu doar preferințele gustative, deci problema are mai mult o componentă logistică decât una strictă de preferință.
În privința proteinelor, consumul de carne prezintă variații. Carnea albă apare frecvent în meniuri: 38, 5% consumă de 4–6 ori pe săptămână, fără diferențe notabile între sexe. Carnea roșie este preferată mai adesea de bărbați: 29, 2% o consumă de 4–6 ori pe săptămână, față de 12, 4% dintre femei, iar 6, 6% dintre bărbați o consumă zilnic. Mezelurile sunt evitate mai frecvent de femei (44, 6% vs. 30, 6% în cazul bărbaților). Consumul de pește și fructe de mare rămâne redus: aproape două treimi consumă pește mai puțin de o dată pe săptămână, iar 85, 1% consumă fructe de mare mai rar de o dată pe săptămână. Referitor la ouă, majoritatea le apreciază: 45, 9% le consumă de 1–3 ori pe săptămână și 29, 1% de 4–6 ori pe săptămână, femeile consumându-le puțin mai des zilnic.
Lactatele și băuturile arată diferențe de gen: 21, 2% beau lapte zilnic (26% dintre femei și 17% dintre bărbați), în timp ce produsele lactate sunt consumate mai frecvent de bărbați. Cafeaua este zilnică pentru 40% dintre respondenți, femeile consumând mai multă cafea decât bărbații (44, 9% față de 35, 8%). Ceaiul apare mai rar, doar 12, 6% îl consumă zilnic, cu mult mai multe femei în această categorie (18, 9% vs. 7, 0%). Băuturile carbogazoase și sucurile naturale sunt preferate mai mult de bărbați, care le consumă mai des zilnic sau aproape zilnic.
În ceea ce privește dulciurile și produsele de panificație, un procent semnificativ consumă pâine, paste și cereale de 4–6 ori pe săptămână (33%). Dulciurile sunt frecvente pentru un sfert dintre tineri (4–6 ori pe săptămână), iar 37% le consumă de 1–3 ori pe săptămână. Mai multe femei mănâncă dulciuri zilnic, în timp ce ele evită patiseria mai des decât bărbații (42, 8% vs. 35, 3%).
Studiul mai evidențiază o corelație între tiparul alimentar și indicele de masă corporală (IMC). Femeile tind mai des să se încadreze în greutatea normală sau subponderală, pe când bărbații apar mai frecvent supraponderali sau obezi. Un pattern bazat pe legume, fructe, cereale integrale și oleaginoase se corelează cu un IMC normal. În schimb, un model alimentar bogat în carne roșie, mezeluri, dulciuri, patiserie și băuturi carbogazoase pare asociat cu un IMC mai mare, sugerând o legătură între aceste alegeri și riscul de supraponderabilitate sau obezitate.
Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție la Nestlé România, Bulgaria și Țările Adriatice, afirmă că susținerea studiului face parte din eforturile companiei de a înțelege nevoile generației tinere și de a sprijini promovarea unui stil de viață sănătos, ținând cont că până în 2030 Gen Z va constitui peste o treime din forța de muncă globală. Dr. Laura Gavrilaș, președintele Asociației Dieteticienilor din România și coordonator științific al studiului, subliniază recomandarea ghidurilor alimentare: la fiecare masă, jumătate din farfurie ar trebui ocupată de legume și fructe, ca principiu esențial pentru menținerea sănătății și a unei greutăți corporale optime. Specialiștii observă că soluțiile practice, rapide și atractive sunt cele care pot transforma intențiile în obiceiuri.
Studiul prezintă cifre concrete: 1.205 respondenți, perioada 3 februarie–11 mai 2025, 95% omnivori, 34, 2% consum zilnic de legume, 24, 5% consum zilnic de fructe, 40% consum zilnic de cafea. Aceste date conturează o imagine utilă pentru cei care dezvoltă campanii de sănătate publică sau programe nutriționale în școli și companii. Totodată, evidențiază necesitatea unor strategii aplicabile pentru a face consumul de legume și fructe mai ușor de integrat în viața agitată a tinerilor.
Datele invocate ridică întrebări practice: cum transformi recomandarea „jumătate din farfurie” într-o rutină pentru cineva cu două întâlniri pe zi care mănâncă pe fugă? Poate proiecte de educație nutrițională în campusuri, mese adaptate pentru birou sau rețete gata de luat ar putea face diferența? Ce opțiune ți s-ar părea mai simplu de adoptat în viața ta?
Fii primul care comentează