America a aprobat, în principiu, trimiterea rachetelor Tomahawk către Ucraina, însă decizia finală aparține președintelui Donald Trump. Context: discuții intense la Pentagon și la Casa Albă despre cât de mult poate susține Washingtonul efortul ucrainean fără a-și diminua propriile rezerve, iar în calcule au intrat și dialoguri cu liderul de la Kremlin. Istoric vorbind, rachetele de croazieră cu rază lungă au schimbat paradigma conflictelor la distanță; acum, în contextul tensiunilor nucleare și al negocierilor politice, se evaluează utilitatea lor pentru Kiev.
Statul Major Interarme a transmis Casei Albe o analiză care afirmă că livrarea Tomahawk nu ar periclita stocurile americane, astfel încât, din punct de vedere tehnic, aprobarea a venit de la Pentagon. Totuși, hotărârea finală îi revine președintelui. Pe parcursul ultimei luni au existat variații notabile în declarații: la un moment dat Trump spunea că nu vrea să trimită echipamente de care SUA au nevoie pentru apărare, apoi susținea că sunt disponibile numeroase astfel de rachete, iar în cele din urmă, într-o întâlnire cu Volodimir Zelenski, a afirmat public că americanii au nevoie de ele, dar în privat i-ar fi spus că nu le va furniza, cel puțin nu imediat. Această schimbare de ton i-a luat prin surprindere pe oficialii americani și pe cei europeni.
Decizia americană survine și după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, în care liderul rus a avertizat că Tomahawk ar putea lovi orașe mari precum Moscova și Sankt Petersburg, apreciind că impactul pe câmpul de luptă nu ar fi major, dar relațiile bilaterale ar avea de suferit. Pe de altă parte, Zelenski susține că aceste rachete ar fi eficiente pentru lovirea infrastructurii petroliere și energetice din interiorul Rusiei, obiective pe care le consideră esențiale pentru a diminua capacitatea adversarului. Rachetele Tomahawk au o rază de acțiune menționată frecvent între aproximativ 1.600 și 2.500 km, însă experții anticipează că variantele care ar putea ajunge la Kiev ar fi probabil limitate la circa 1.700 km.
Problema practică rămâne: cum ar lansa Ucraina aceste rachete? Tomahawk sunt, de regulă, lansate de pe nave sau din submarine, dar marina ucraineană a suferit pierderi și este slăbită, astfel încât soluția probabilă ar fi lansarea de pe uscat. Forțele americane au dezvoltat lansatoare terestre care ar putea fi furnizate, iar administrația a lucrat la planuri pentru a permite o livrare rapidă în cazul în care președintele ar aproba. În plus, oficialii europeni cred că Ucraina ar putea găsi singură soluții: inginerii ucraineni au adaptat anterior rachete Storm Shadow, concepute pentru avioane NATO moderne, pentru a fi folosite de aeronave mai vechi. Prin urmare, improvizația tehnică nu este o noutate în arsenalul ucrainean.
Dincolo de logistica și instruirea personalului necesar pentru operarea rachetelor, rămâne discutabil efectul strategic asupra cursului războiului și riscul escaladării relațiilor cu Rusia. Pe lângă considerentele politice, există și consecințe operaționale: cine le va opera, unde vor fi plasate lansatoarele, cum vor fi protejate și cum vor fi direcționate țintele astfel încât să se respecte legile războiului și să se minimizeze pagubele colaterale.
Zelenski a declarat recent pe X că Ucraina urmărește extinderea capacităților de atac pe distanțe mari până la sfârșitul anului, pentru a forța o încheiere a conflictului în termeni considerați echitabili. În paralel, administrația americană a impus sancțiuni suplimentare împotriva companiilor petroliere rusești și a amânat o întâlnire planificată între Trump și Putin, semne că presiunea diplomatică și economică continuă să însoțească opțiunile militare.
Analiza tehnică: Tomahawk este o rachetă de croazieră subsonică, concepută pentru lovituri de precizie pe distanțe mari. Razele indicate oferă flexibilitate strategică, dar versiunea exactă și eventualele restricții la transfer ar reduce raza efectivă disponibilă Ucrainei.
Tomahawk, convorbirea Trump–Putin, evaluarea Statului Major și solicitările lui Zelenski sunt toate elemente care modelează decizia privind furnizarea rachetelor cu rază lungă. De urmărit vor fi pașii concreți: aprobarea prezidențială, detaliile logistice despre lansatoarele terestre sau alternativele improvizate, pregătirea personalului ucrainean și reacțiile Kremlinului. Aceste detalii practice vor stabili dacă concluzia Pentagonului că stocurile SUA nu sunt afectate se va concretiza într-un transfer efectiv și eficient.
Tomahawk apare aici ca un instrument militar specific, cu cifre clar indicate (1.600–2.500 km, probabil limitat la ~1.700 km pentru variantele transferate), iar negocierile politice și consultările la vârf dictează ritmul deciziei. Dacă președintele va autoriza livrarea, rămâne de văzut cum va adapta Ucraina această tehnologie la nevoile sale operaționale, așa cum a făcut anterior cu rachetele Storm Shadow. Cum ar modifica, în opinia dumneavoastră, utilizarea Tomahawk dinamica conflictului și reacția aliaților?
Fii primul care comentează