Vizita Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I la Bucureşti evidenţiază legături istorice şi actuale între Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului şi Biserica Ortodoxă Română. Anunţul că preşedintele Nicuşor Dan îi va acorda o decoraţie lui Bartolomeu I la Palatul Cotroceni completează o imagine în care se împletesc ceremonii oficiale, simboluri religioase şi aniversări semnificative pentru ortodoxia din România.
Bartolomeu I a sosit vineri la Bucureşti pentru a lua parte la slujba de duminică alături de Patriarhul Daniel, ocazie cu care a fost sfinţită pictura în mozaic bizantin a Catedralei Naţionale. Palatul Cotroceni îi va primi luni, la ora 18:00, pe Bartolomeu I şi pe Patriarhul Daniel, iar Administraţia Prezidenţială anunţă că Patriarhul Ecumenic va fi distins cu o decoraţie din partea preşedintelui. Această întrevedere oficială urmează unei vizite cu multiple semnificaţii: se celebrează 140 de ani de la acordarea Tomosului de Autocefalie pentru Biserica Ortodoxă Română şi 100 de ani de la înălţarea ei la rangul de Patriarhie de către Patriarhia Ecumenică.
În discursul ţinut la sosire, Bartolomeu I a afirmat că vizita reprezintă un gest din partea Bisericii-Mamă din Constantinopol, exprimând apropiere şi recunoştinţă pentru legăturile istorice cu România. El a remarcat amploarea impresionantă a Catedralei Naţionale, interpretată ca o dovadă a importanţei acestor comemorări legate de autodeterminarea şi demnitatea Patriarhiei Române. A subliniat, totodată, că statutul de Patriarhie se armonizează cu autocefalia stabilită de Primul Sinod al Bisericii Române şi reflectă aspiraţiile poporului român şi devotamentul faţă de credinţa creştin-ortodoxă.
Patriarhul Ecumenic a scos în evidenţă şi elemente din istoria religioasă a României: în opinia sa, ţara este plină de sfinţi şi de tradiţii ascetice remarcabile în lumea ortodoxă, iar Biserica Ortodoxă Română are rădăcini care, potrivit spuselor sale, se întind până în secolul al III‑lea. A amintit şi deciziile recente ale Patriarhiei Ecumenice, precum canonizarea a patru sfinţi români athoniţi, exemplu al legăturilor spirituale între cele două centre bisericeşti. De asemenea, a elogiat bogăţiile teologice ale Bisericii Române şi rezilienţa ei în timpul regimului comunist, perioadă în care a continuat să păstreze credinţa în condiţii dificile.
Discursul a cuprins mulţumiri şi binecuvântări adresate poporului român şi rolului Bisericii în viaţa spirituală a ţării. Bartolomeu I şi-a exprimat recunoştinţa pentru ospitalitate şi a cerut binecuvântarea divină pentru România, subliniind legătura de respect şi prietenie dintre Constantinopol şi Bucureşti.
Vizita şi ceremonia de la Cotroceni reafirmă legăturile instituţionale între cele două patriarhii şi marchează aniversări cu ecouri în istoria bisericească românească: Tomosul de Autocefalie şi înalta treaptă a patriarhatului, ambele repere esenţiale în consolidarea identităţii bisericii. Totodată, sfinţirea picturii în mozaic bizantin a Catedralei Naţionale conferă o dimensiune artistică şi liturgică evenimentelor, evidenţiind modul în care patrimoniul religios se împleteşte cu simbolurile statale.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I se află în România în aceste zile şi va fi decorat la Palatul Cotroceni luni la ora 18:00. Cum credeţi că va fi perceput acest gest oficial în comunitatea religioasă şi în opinia publică?
Fii primul care comentează