Piaţa creditelor imobiliare din Europa pare că se stabilizează treptat, cu dobânzi mai constant, competiţie între finanţatori şi revenirea investitorilor, o evoluţie care oferă un respiro dezvoltatorilor şi celor ce trebuie să refinanţeze împrumuturi. De la crizele financiare anterioare până la recentele turbulenţe, sectorul a parcurs cicluri ce au subliniat importanţa lichidităţii şi a unui acces predictibil la capital; în prezent, semnele indică o normalizare mai amplă, inclusiv în pieţe cheie precum Germania şi Franţa.
Cercetările AEW arată o reducere a diferenţei dintre creditele care ajung la scadenţă şi opţiunile de refinanţare disponibile. Prognozele pentru 2026–2028 estimează acest gap la 74 de miliarde de euro, cu 18% mai puţin faţă de estimările anterioare, ceea ce înseamnă presiuni de refinanţare mai puţin severe pentru sector. În esenţă, bancherii par mai dispuşi să finanţeze, apetitul investitorilor revine, iar toate acestea se reflectă în scăderea dobânzilor şi în intensificarea competiţiei între creditori, un context în care, dacă ai un proiect solid, şansele de a obţine finanţare sunt mai mari decât în perioadele tensionate.
Situaţia diferă însă la nivel regional. Germania şi Franţa conduc procesul de stabilizare, datorită pieţelor de garanţii bine dezvoltate şi unor rapoarte de refinanţare mai echilibrate. Logistică şi rezidenţialul rămân sectoarele preferate de instituţionali, oferind randamente constante şi previzibile, ceea ce, în termeni imobiliari, înseamnă mai puţine bătăi de cap şi un cash flow stabil. La nivel continental, doar în jur de 12% din creditele imobiliare sunt acum în dificultate în ceea ce priveşte refinanţarea, faţă de 13% acum un an, confirmând o tendinţă de îmbunătăţire.
În anumite state presiunile rămân mai mari: Franţa înregistrează în continuare aproximativ 20% din împrumuturi expuse riscului de refinanţare, în timp ce Germania, Spania şi Italia au înregistrat reduceri la 16%, 10% şi, respectiv, 8%. Practic, asta înseamnă că investitorii şi creditorii privesc cu mai multă încredere proiectele rezidenţiale şi logistice din aceste pieţe comparativ cu câteva trimestre în urmă.
Sectorul rezidenţial se evidenţiază ca o zonă solidă, reprezentând 19% din expunerea totală pe datorii şi beneficiind de o cerere stabilă, migraţie urbană şi acces la finanţare competitivă. Rezidenţialul rămâne atractiv pentru investitorii instituţionali şi privaţi care caută randamente pe termen lung şi o volatilitate redusă. În România, acest trend este evident în Nordul Bucureştiului, unde cererea pentru proiecte rezidenţiale de calitate continuă să depăşească oferta; dezvoltatorii care se concentrează pe amplasament şi randament pe termen lung rămân în avantaj.
North Bucharest Investments reflectă această încredere în abordarea sa: portofoliul se axează pe proiecte din nordul capitalei, mizând pe combinaţia dintre valoarea amplasamentului, randamente pe termen lung şi siguranţă pentru investitori. Reducerea generală a ponderii împrumuturilor cu risc de neplată, de la 7, 1% la 5, 8%, susţine ideea că piaţa europeană a finanţelor imobiliare intră într-o etapă mai sustenabilă, caracterizată prin creditare disciplinată şi asumare selectivă a riscurilor.
Privind România în context european, atractivitatea sporeşte pe fondul unor valori imobiliare competitive, performanţe economice stabile şi interes internaţional pentru opţiuni de rezidenţă pe termen lung, precum programul Golden Visa. Aceste elemente poziţionează ţara ca o piaţă emergentă cu potenţial, iar firme precum North Bucharest Investments se prezintă ca parteneri pentru investitorii locali şi europeni, concentrându-se pe proiecte cu valoare adăugată în Nordul Bucureştiului. Compania, înfiinţată în 2022, are peste 200 de angajaţi, trei birouri de vânzări în Bucureşti şi un sediu operaţional, iar în comunicările sale pune accent pe profesionalism şi orientare spre soluţii imobiliare sigure şi durabile.
Tema centrală care reiese este legătura directă dintre stabilitatea pieţei de credit şi viabilitatea proiectelor imobiliare: datele AEW, cifrele privind gap-ul de refinanţare şi procentele de risc pentru Franţa, Germania, Spania şi Italia arată clar că accesul la capital reconfortează pieţele. Exemplificări concrete, 74 de miliarde de euro gap estimat pentru 2026–2028, 19% din expunere în rezidenţial şi scăderea riscului de neplată la 5, 8%, indică direcţia către care se îndreaptă finanţarea imobiliară europeană şi impactul acesteia asupra deciziilor de investiţii locale, inclusiv în Bucureşti.
Doreşti să afli cum ar putea aceste tendinţe să influenţeze preţurile şi ofertele imobiliare din Nordul Bucureştiului sau preferinţele investitorilor pe termen mediu?
Fii primul care comentează