Astăzi discutăm despre sfințirea Catedralei Naționale din București, un eveniment religios și public programat pentru 26 octombrie 2025, care reunește lideri bisericești și oficiali de rang înalt, printre care Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, președintele Maia Sandu și premierul Ilie Bolojan. De la ideea unei catedrale ca simbol național, lansată încă din vremea regelui Carol I, până la finalizarea lucrărilor în acest deceniu, istoria construcției a fost lungă și adesea controversată, generând dezbateri privind prioritățile publice și costurile.
Catedrala Națională, cunoscută anterior ca Catedrala Mântuirii Neamului, este sfințită astăzi în prezența unor numeroase personalități și a unui impresionant sobor de ierarhi și clerici. Organizatorii au anunțat un dispozitiv de ordine publică format din peste 800 de jandarmi, poziționați în punctele cheie pentru a ghida fluxul participanților. Accesul în incintă începe la ora 07:00 prin trei intrări: una prin Paraclisul Sfântul Ioan Gură de Aur și două pe strada Izvor. Din cauza capacității interioare, în timpul Sfintei Liturghii și al slujbei de sfințire a picturii vor putea intra doar 2.500 de invitați oficiali, conform spațiului disponibil. După încheierea slujbelor, Sfânta Liturghie începând la ora 10:00 și slujba de sfințire a picturii la ora 12:30, accesul pelerinilor pentru închinare la Sfântul Altar se va face organizat: mai întâi invitații oficiali și grupurile eparhiale din piața Catedralei, apoi publicul larg. Cei aflați în exteriorul gardului vor putea intra pentru închinare abia după ora 20:00, estimându-se că atunci se va fi încheiat trecerea invitaților. Cei care nu reușesc astăzi mai pot însă veni în zilele următoare: 27–31 octombrie 2025, inclusiv pe timp de noapte.
Programul liturgic anunță Slujba Sfintei Liturghii între 7:30 și 10:00, oficiată de un sobor desemnat oficial alcătuit din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhii și 12 diaconi; la ora 10:15 este programată sosirea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel; iar între 10:30 și 12:30 va avea loc slujba de sfințire a picturii, săvârșită de cei doi patriarhi împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La final se va citi Actul de sfințire.
Catedrala este una dintre cele mai mari construcții religioase din România contemporană: o clădire principală de aproape 14.000 m2, cu o înălțime de 127 m de la cota zero și 22 m subteran. Ansamblul se află pe Dealul Arsenalului, lângă Palatul Parlamentului, pe un teren de aproximativ 110.000 m2. Spațiile interioare cuprind pridvor, exonartex, pronaos, naos și altar, alături de abside laterale, turla principală cu Pantocratorul și o turla-clopotniță deasupra corului. Ca la multe catedrale europene, există un belvedere la nivelele superioare, balcoane interioare și un circuit în jurul bazei turlei principale; clădirea este prevăzută cu opt lifturi. La subsol sunt amenajate un paraclis pentru program liturgic zilnic, Muzeul Creștinismului Românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor și un magazin cu cărți și obiecte bisericești. În apropiere sunt planificate clădiri apostolice pentru cazarea pelerinilor și pentru activități administrative, culturale, sociale și medicale. Esplanada frontală este generoasă, iar sub esplanadă se află „Peștera Sfântului Andrei“, un spațiu destinat activităților culturale și muzeale, chiar mai mare decât amprenta clădirii. Oficial, spațiul exterior al complexului poate primi peste 23.200 de persoane, iar cel subteran 6.900.
Costurile construcției au stârnit dezbateri publice pe parcursul a două decenii. Valoarea totală a fost estimată în primăvara lui 2025 la circa 270–300 milioane de euro, finanțarea provenind în principal din fonduri publice, dar și din donații private. Din sursele oficiale reiese că doar în jur de 10% din suma totală a fost acoperită din fonduri proprii ale Patriarhiei; restul a venit prin alocări guvernamentale via Secretariatul de Stat pentru Culte, de la Primăria Capitalei, primăriile de sector și consiliile județene. Un aport semnificativ a fost făcut în timpul mandatului Gabrielei Firea, care a transferat aproape 16 milioane de euro către proiect în tranșe anunțate între 2016 și 2018. De asemenea, primăriile de sector, în special cele cu administrații apropiate Patriarhiei, au contribuit cu sume importante, iar în perioada 2016–2020, conform documentelor prezentate în presă, Guvernul a direcționat peste 86 de milioane de euro prin Secretariatul de Stat pentru Culte.
Inițiativa datează încă din epoca regelui Carol I, când ideea unei catedrale naționale era strâns legată de evocarea independenței statului. În ultimele două decenii s-au succedat etape clare: alegerea terenului în 2005, predarea lui de Camera Deputaților în 2006, punerea pietrei de temelie în 2007, adoptarea legii privind ansamblul arhitectural în decembrie 2007, pregătirea documentației și organizarea șantierului, sfințiri intermediare și montarea treptată a elementelor structurale și artistice. Lucrările au inclus montarea clopotelor în 2018, realizarea mozaicului altarului sub coordonarea pictorului Daniel Codrescu și instalarea unei icoane aurite a Maicii Domnului Platytera de 16 metri în absida altarului, una dintre cele mai mari reprezentări în mozaic din lumea ortodoxă. În aprilie 2025 s-a montat crucea de 7 tone pe turla principală, la aproximativ 130 de metri înălțime. De-a lungul acestei istorii au avut loc și momente diplomatice: în 2019 Papa Francisc a vizitat lăcașul, iar în noiembrie 2018 altarul a fost sfințit de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel.
Evenimentul de astăzi reflectă atât dimensiunea religioasă a proiectului, cât și implicarea instituțiilor publice în realizarea unui edificiu care a polarizat opinia publică. Pentru susținători, catedrala reprezintă un simbol național și spiritual care justifică investițiile; pentru critici, cheltuielile de construcție trebuiau puse în balanță cu nevoile sociale, precum sănătatea publică. Aspectele financiare și morale ale acestor dezbateri au alimentat discuții aprinse timp de 20 de ani, iar cifrele, aproape 300 de milioane de euro, 2.500 de invitați în interior, 800 de jandarmi la ordine publică, 14.000 m2 construiți, rămân repere concrete ale proiectului. Totodată, Catedrala oferă facilități practice: muzee, spații pastorale, parcări subterane și locuri de cazare pentru pelerini, transformând-o dincolo de statutul de monument într-un complex destinat activităților religioase, culturale și sociale.
Sfințirea din 26 octombrie 2025 marchează un moment simbolic pentru biserică și pentru București și încheie o etapă importantă dintr-un proiect care a dominat agenda publică pe durata mai multor mandate locale și guvernamentale. Ridicarea acestei clădiri a implicat decizii politice, resurse financiare considerabile și un amplu dialog între societate și instituții. Rămâne de văzut cum va fi folosit acest spațiu pe termen lung și în ce măsură va răspunde nevoilor comunității pe care intenționează să o deservească.
Catedrala, costurile și programul liturgic de pe 26 octombrie scot în evidență nu doar dimensiunea spirituală a proiectului, ci și implicațiile administrative, financiare și sociale. Credeți că Catedrala Națională va deveni un punct de convergență culturală și socială pentru București sau va rămâne în primul rând simbolul unei epoci de decizii publice controversate?
Fii primul care comentează