Ilie Bolojan a vorbit la Carei despre transformarea conceptului de apărare a României, afirmând că nu mai este vorba doar de soldați și tancuri, ci de întreaga societate; declarațiile au fost făcute cu ocazia Zilei Armatei. Discursul a venit într-o perioadă complicată pentru țară, marcată de provocări interne și presiuni externe, iar Bolojan a subliniat că pacea nu poate fi considerată un bun imuabil.
Premierul a explicat că, pe plan intern, este nevoie de ordine în finanțele publice, de o economie pe baze mai solide și de corectarea inechităților, adică problemele legate de bani și echitate nu mai pot fi amânate. Pe plan extern, el a remarcat că războiul din Ucraina a afectat stabilitatea regiunii, iar această realitate obligă la o reconfigurare a modului în care gândim apărarea. Nu este doar despre blindate pe câmp, ci despre un context în care armele convenționale se combină cu dezinformarea, manipularea și atacurile cibernetice. Pe scurt: amenințările sunt mai variate și mai subtile decât înainte.
A făcut și o paralelă accesibilă: la fel cum o familie își protejează locuința și firmele își securizează investițiile, țara are nevoie de o poliță de asigurare, iar această poliță înseamnă capacitatea de apărare și o armată profesionistă. Ideea, de principiu, nu este nouă, dar funcționează ca imagine: securitatea nu aparține exclusiv Ministerului Apărării, ci este o responsabilitate comună, care necesită atenție la nivelul întregii societăți.
Bolojan a promis că o parte semnificativă din buget va fi alocată apărării, concentrată pe formarea forțelor, dotarea cu echipamente moderne și protejarea infrastructurilor esențiale. Mesajul a fost ferm: România nu-și permite să rămână nepregătită. În aceeași logică a discursului, s-a subliniat că apărarea înseamnă prevenție, pregătire și investiții pe termen lung, nu doar reacții izolate.
Discursul rostit de Ziua Armatei a reflectat și asupra naturii conflictelor contemporane: combinarea forței convenționale cu instrumentele informaționale și cibernetice schimbă regulile jocului. Asta impune nu doar alocări bugetare, ci și adaptări instituționale, educație civică și reziliență la campaniile de dezinformare. Totodată, responsabilitatea individuală și cea colectivă sunt puse în prim-plan: cetățeanul informat și instituțiile funcționale sunt ambele componente esențiale ale aceleiași „polițe”.
Ziua Armatei a oferit prilejul pentru ca prim-ministrul să reitereze prioritățile: cheltuieli pentru apărare, modernizarea echipamentelor și protejarea infrastructurilor critice. Declarațiile sale completează o imagine mai amplă a preocupărilor guvernamentale într-un context regional tensionat și indică direcțiile bugetare pentru perioada următoare.
Discursul lui Ilie Bolojan despre alocările bugetare pentru apărare și despre mixul de amenințări convenționale și cibernetice deschide o discuție pragmatică despre semnificația securității în România contemporană. Exemple practice ar fi investițiile în echipamente moderne și protecția infrastructurilor esențiale, precum și necesitatea unor campanii de informare pentru a diminua vulnerabilitatea la dezinformare. Majorarea cheltuielilor pentru armată nu reprezintă doar o decizie tehnică; implică reforme economice interne și consolidarea capacității societății de a face față amenințărilor diverse. Ce părere ai despre ideea că apărarea țării depinde la fel de mult de cetățeni precum de soldați?
Fii primul care comentează