Curând după ce guvernul a încercat să aducă pensiile magistraților mai aproape de regulile din sistemul public, Curtea Constituțională a României a decis ce se întâmplă: pe 20 octombrie, CCR a declarat neconstituțională legea care modifica regulile de pensionare ale magistraților. Decizia urmează unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție și scoate în evidență tensiunea dintre executiv și magistratură pe tema reformei pensiilor speciale.
Propunerea, inițiată de guvernul condus de Ilie Bolojan ca parte din mai multe pachete de reforme, viza schimbări concrete: creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani, aliniindu-i astfel la limita din sistemul public; majorarea stagiului minim de cotizare de la 25 la 35 de ani; și plafonarea pensiei magistraților la maximum 70% din ultimul salariu net, în locul formulei actuale, 80% din salariul brut, care poate duce la pensii mai mari decât venitul din activitate. Sunt modificări importante și nu e surprinzător că au stârnit reacții puternice în rândul magistraților.
CCR nu a intrat însă pe fond: a respins proiectul din motive procedurale, pentru că guvernul nu a obținut avizul consultativ obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii. Practic, Curtea a considerat că pașii formali nu au fost respectați, astfel conținutul normei nu a fost analizat. Hotărârea a fost luată cu cinci voturi pentru și patru contra. Decizia procesuală transmite un mesaj clar: regulile procedurale contează când e vorba de reforme ce afectează independența sistemului judiciar.
Înalta Curte, în sesizarea sa, a susținut că proiectul încalcă decizii anterioare ale CCR, invocând 37 de hotărâri, și „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. În esență, judecătorii au spus un nu ferm oricărei tentative de a slăbi independența magistraturii. La sfârșitul lunii august, s-au înregistrat proteste la instanțele din țară, când județele și tribunalele s-au solidarizat împotriva proiectului.
Contextul financiar al acestor pensii speciale rămâne relevant: magistrații fac parte din categoriile profesionale cu pensii calculate diferit față de majoritatea pensionarilor, nu strict în funcție de contribuțiile individuale. În 2024, pensia medie brută lunară a magistraților civili a depășit 24.500 lei (aproximativ 4.900 euro). Un studiu publicat de Economica.net arată că peste 87% din totalul sumelor plătite pentru pensiile magistraților civili în 2024 a fost suportat integral din bugetul de stat. În paralel, datele Casei Naționale de Pensii indicau în septembrie o pensie medie de aproximativ 2.773 lei (circa 550 euro) pentru întregul sistem, o diferență evidentă față de nivelul special al magistraților.
Reacția guvernului a fost rapidă: premierul Ilie Bolojan a afirmat în seara deciziei CCR că reforma rămâne un obiectiv ferm al coaliției și că obiecția a fost exclusiv procedurală, deci procesul poate fi reluat. Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a adăugat că există și consecințe financiare: 231 milioane euro din fonduri PNRR au fost suspendate pentru că România nu a îndeplinit milestone-ul 215 legat de pensiile speciale. Asta înseamnă că discuția nu e doar despre principii, ci și despre bani europeni blocați, ceea ce complică agenda publică.
Cazul pune față în față două dimensiuni: pe de o parte, necesitatea responsabilizării și echității în sistemul de pensii; pe de altă parte, protejarea independenței judiciare și respectarea pașilor procedurali. Legea propusă încerca să alinieze magistrații la standardele generale de pensionare, dar procedurile neparcurse au oprit-o înainte de analiza de fond. Rămâne deschisă întrebarea dacă reformele vor fi reluate corect din punct de vedere procedural și dacă vor fi ajustate pentru a respecta atât independența profesiei, cât și constrângerile bugetare și angajamentele față de fondurile europene.
Decizia CCR din 20 octombrie, numele premierului Ilie Bolojan și suma de 231 milioane euro legată de PNRR rămân repere în această poveste despre pensii și proceduri. Reforma poate reveni pe masa Guvernului, dar în ce formă și cu ce compromisuri rămâne de văzut. Ce crezi: legea ar trebui reluată în același text după obținerea avizului CSM sau e momentul pentru o abordare complet reproiectată, cu consultări largi și calcule bugetare revizuite?
Fii primul care comentează