Sancțiunile aplicate de Washington marchează o schimbare importantă în relațiile cu Moscova: Statele Unite au vizat cele mai mari două companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, în efortul de a forța Kremlinul să accepte un armistițiu. Măsura urmează unei runde diplomatice fără rezultat și anunțului privind anularea unei întâlniri planificate între președinții Trump și Putin la Budapesta.
Statele Unite au comunicat măsurile prin Departamentul Trezoreriei, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a explicat că sancțiunile au ca scop reducerea finanțării aparatului de război al Kremlinului. Este primul pachet de sancțiuni adoptat de președintele Trump împotriva Rusiei de la începerea mandatului în ianuarie. Mai concret, au fost vizate Rosneft și Lukoil, precum și filialele acestora, pentru a crește presiunea economică în vederea obținerii unui armistițiu imediat. Oficialii americani au prezentat măsura ca pe un instrument menit să oprească vărsarea de sânge, după refuzul Moscovei de a înceta ostilitățile.
Anunțul a venit la scurt timp după un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina, soldat cu șase morți și cel puțin 44 de răniți într-o singură noapte. Contextul de securitate a intensificat caracterul urgent al măsurilor, iar Casa Albă a subliniat că sancțiunile ar trebui să rămână în vigoare doar cât este necesar, formulare care indică disponibilitatea de a le revizui în funcție de evoluțiile diplomatice și militare.
Președintele Trump a calificat ziua anunțului drept una importantă și a spus că speră ca sancțiunile să nu fie permanente, exprimându-și și dorința de încheiere a războiului. El a menționat că, în aceeași zi, a discutat la Casa Albă despre diverse tipuri de rachete și alte chestiuni de securitate cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Casa Albă a explicat că întâlnirea planificată între Trump și Putin la Budapesta a fost anulată pe motiv că nu se considera că negocierile ar fi dus la rezultatele dorite.
Paralela dintre sancțiunile economice și presiunea militară este evidentă: prin întreruperea unor fluxuri financiare esențiale pentru sectorul energetic rus, Washingtonul urmărește diminuarea capacității Kremlinului de a finanța operațiunile militare. Vizați direct, Rosneft și Lukoil reprezintă coloane vertebrale ale economiei energetice ruse, iar efectul măsurilor va depinde de abilitatea Statelor Unite și a aliaților de a bloca tranzacții și de a izola entitățile afectate.
În paralel, a apărut o inițiativă distinctă: Ucraina ar putea cumpăra până la 150 de avioane de vânătoare Gripen din Suedia, finanțarea urmând a proveni din active rusești înghețate. The Guardian a relatat că acordul discutat miercuri ar permite Kievului achiziția acestor aeronave, considerate potrivite pentru condițiile specifice din Ucraina. Gripen-ul este conceput pentru flexibilitate operațională, putând decola și ateriza de pe drumuri civile și piste mai scurte, ceea ce îl face util acolo unde bazele aeriene sunt vulnerabile sau limitate.
Ucraina deține deja F-16 americane și Mirage 2000 franceze, dar Gripen ar putea aduce avantaje practice pentru operarea dispersată și mobilă. Premierul suedez Ulf Kristersson a afirmat că finanțarea ar putea veni din activele rusești înghețate deținute în Occident și din contribuții ale unor state aliate din ceea ce el a numit „coaliția celor dispuși”. Kristersson a spus că e un proces îndelungat, dar că Suedia se angajează să analizeze posibilitatea furnizării unui număr semnificativ de Gripen-uri pe viitor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata intenționează să achiziționeze și să înceapă utilizarea Gripen-urilor încă din anul următor, subliniind că achiziția este o prioritate atât din punct de vedere al resurselor, cât și al manevrabilității. Ideea folosirii activelor înghețate pentru cumpărarea echipamentelor de apărare ridică probleme juridice și politice, dar semnalează disponibilitatea occidentală de a sprijini Ucraina prin mijloace financiare neconvenționale, dacă va fi necesar.
Ambele subiecte, sancțiunile împotriva giganților petrolieri ruși și posibila achiziție a Gripen-urilor cu fonduri confiscate, arată cum instrumentele economice și cele militare se îmbină în încercarea de a influența cursul conflictului. Sancțiunile pot afecta direct fluxurile financiare ale Rusiei, iar dotarea suplimentară a Ucrainei cu avioane adaptate contextului ar putea schimba calculele operaționale pe teren.
Anunțul privind Rosneft și Lukoil și discuțiile despre Gripen arată că actorii internaționali au în vedere instrumente variate: restricții economice, utilizarea activelor înghețate și livrări de echipamente de apărare. Rămâne de văzut cât de rapid și în ce măsură vor produce aceste măsuri efecte pe teren. În termeni concreți, sancțiunile vizează două companii specifice și au fost anunțate imediat după un atac major asupra infrastructurii energetice ucrainene, iar posibilitatea achiziției a până la 150 de Gripen-uri implică utilizarea activelor rusești înghețate ca sursă de finanțare.
Sancțiunile și propunerea privind Gripen ridică întrebări practice: cât de repede pot fi puse în aplicare restricțiile asupra Rosneft și Lukoil, ce impact vor avea asupra finanțelor Rusiei și în ce măsură vor grăbi negocierile pentru un armistițiu; de asemenea, cine și în ce ritm poate elibera fonduri înghețate pentru achiziții militare și cum vor integra ucrainenii noile avioane în structura lor operațională. Ce credeți că va cântări mai mult pentru evoluția situației: presiunea economică asupra companiilor energetice ruse sau sprijinul militar direct pentru Ucraina?
Fii primul care comentează