Generalul Fabien Mandon afirmă fără echivoc ce intenționează Franța: armata trebuie să fie pregătită pentru un posibil conflict cu Rusia în următorii trei-patru ani. Contextul este atât istoric, cât și extrem de actual, după crizele recente, Europa reia discuțiile despre securitatea colectivă, modernizarea forțelor armate și costurile politice ale apărării.
Șeful Statului Major al Armatei Franceze a explicat parlamentarilor din comisia de Apărare că prioritatea este pregătirea pentru un conflict ce s-ar putea produce în trei-patru ani. El a spus că un astfel de eveniment ar reprezenta un test, unele încercări sunt deja prezente sub forme hibride, dar ar putea izbucni și un conflict mai intens. Mandon consideră că Rusia rămâne o entitate care ar putea fi tentată să continue operațiuni militare pe teritoriul european, iar această probabilitate modelează în mod important planurile franceze de reînarmare.
Generalul a subliniat, de asemenea, că din perspectiva Moscovei există percepția unei Europe colective slabe. În realitate, notează el, Europa deține avantaje clare față de Rusia din punct de vedere economic, demografic și industrial. Prin urmare, problema nu rezidă neapărat în forța brută, ci în felul în care aceasta este percepută și în modul în care se organizează apărarea comună.
Retorica oficialilor francezi s-a înăsprit recent. În mod tradițional, ofițerii francezi erau mai prudenți decât unii omologi europeni în a discuta deschis despre un atac rus asupra NATO, însă tonul s-a modificat. Președintele Emmanuel Macron a afirmat de curând că Europa se află într-o confruntare cu Rusia, iar declarațiile lui Mandon sunt aproape în oglindă cu o evaluare germană care avertizează că Rusia ar putea fi pregătită pentru un conflict militar direct cu NATO înainte de 2029. Nu este o previziune confortabilă, dar este tratată ca un risc ce trebuie integrat în planificarea strategică.
Pe partea financiară, proiectul bugetar pentru apărare al Franței prevede majorarea cheltuielilor la 57, 1 miliarde de euro pentru 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 13% și ridicarea efortului bugetar pentru armată la 2, 2% din PIB. Această creștere reflectă nu doar temeri strategice, ci și o decizie politică de a investi în capacități care să permită pregătirea indicată de Mandon.
Schimbarea de ton din Franța se înscrie într-un context european mai larg: state ce își reevaluează planurile de apărare, servicii de informații care publică analize tot mai explicite și bugete în creștere destinate modernizării, logisticii și instruirii. Discuțiile nu mai sunt doar despre echipamente, ci și despre percepții, alianțe și voința politică de a susține o apărare colectivă coerentă.
Afirmările lui Mandon privind posibilitatea unui conflict în trei-patru ani reflectă atât calcule strategice concrete, cât și o schimbare în modul în care Franța comunică riscurile. Exemplele tangibile din text sunt bugetul propus de 57, 1 miliarde de euro pentru 2026 și obiectivul de 2, 2% din PIB pentru cheltuielile militare. Aceste cifre indică alocări financiare reale, nu doar declarații politice. În același timp, vocea autorităților franceze se aliniază cu avertismentele serviciilor germane despre o posibilă escaladare înainte de 2029, ceea ce intensifică presiunea asupra planificării europene.
Creșterea cheltuielilor și tonul mai ferm răspund nu doar la temeri imediate, ci și unei realități strategice mai ample: cum se construiește descurajarea în secolul XXI și cum se asigură pregătirea pentru scenarii care altădată păreau puțin probabile. Majorarea la 57, 1 miliarde de euro și obiectivul de 2, 2% din PIB sunt exemple concrete ale modului în care deciziile politice se traduc în resurse pentru armată.
Care este opinia ta despre direcția politicilor de apărare europene, având în vedere cifrele și estimările menționate?
Fii primul care comentează