Parlamentul ucrainean a adoptat o rectificare bugetară și a prelungit legea marțială: hotărârea influențează finanțele apărării, procesul de mobilizare și viața de zi cu zi a multor bărbați din Ucraina. Amintind de începutul conflictului din 2022 și de reacțiile europene din acel moment, evenimentul de astăzi reconfirmă o realitate pe termen lung: războiul schimbă modul în care se gestionează finanțele publice, mobilizarea populației și asistența internațională.
Marți, parlamentul de la Kiev a aprobat o rectificare care mărește bugetul apărării cu 325 de miliarde de grivne, adică aproximativ 7, 7 miliarde de dolari. Măsura a trecut cu două treimi din voturi. În aceeași ședință a fost prelungită până în februarie 2026 legislația referitoare la legea marțială și mobilizarea generală, la cererea președintelui Volodimir Zelenski. Legea marțială fusese introdusă inițial pentru 30 de zile după invazia rusă din februarie 2022 și a fost extinsă în mod repetat, semn că autoritățile consideră necesară menținerea unui regim excepțional pe termen îndelungat.
Conform acestei legislații, bărbații apți pentru serviciul militar cu vârste între 22 și 60 de ani nu pot părăsi țara. Până în august, interdicția se aplica și tinerilor între 18 și 22 de ani; ridicarea ei a generat un val de plecări ale celor foarte tineri. Mobilizarea obligatorie vizează în principal persoanele peste 25 de ani, iar unii dintre cei afectați recurg la diverse metode pentru a evita întâlnirile cu patrulele de recrutare. Pentru persoanele între 18 și 25 de ani nu există mobilizare obligatorie, dar voluntarii pot continua să se înroleze în armată. Această situație explică tensiunile sociale și migrația temporară a tinerilor observate de la începutul conflictului.
Primele luni ale invaziei au provocat un val de voluntariat și un elan patriotic vizibil; ulterior, lipsa resurselor și necesarul de personal au determinat Kievul să recurgă la mobilizare obligatorie. Această măsură, nepopulară, a dus la încercări de părăsire a țării, cazuri de corupție în rândul oficialilor responsabili cu recrutarea, dezertări și, în anumite situații, presiuni pentru înrolare. Pe partea financiară, o mare parte din bugetul național este acum îndreptată către susținerea efortului de război, iar Ucraina depinde de sprijinul aliaților pentru a asigura atât echiparea, cât și plata forțelor armate.
Kievul caută fonduri suplimentare de la partenerii europeni pentru a achiziționa echipamente din SUA prin programul cunoscut sub acronimul PURL, Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina. Printre priorități se numără sistemele antiaeriene americane Patriot și rachete noi pentru aceste baterii. Ministrul ucrainean al apărării, Denis Șmîgal, a discutat această necesitate cu omologii săi, inclusiv cu spaniola Margarita Robles, evaluând posibilitatea ca Spania să contribuie financiar la PURL.
Mai multe state europene au anunțat deja contribuții: Germania, Canada, Olanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Letonia au promis angajamente care însumează aproximativ două miliarde de dolari. De asemenea, Belgia, Finlanda, Estonia, Lituania, Islanda și Luxemburg și-au exprimat disponibilitatea de a se alătura inițiativei. O parte din fondurile suplimentare aprobate de parlamentul ucrainean vor proveni și dintr-un împrumut negociat de statele din G7, inclusiv de Uniunea Europeană, și parțial acoperit din veniturile generate de activele rusești înghețate în Occident.
Ministrul de finanțe ucrainean, Serhii Marcenko, a afirmat că guvernul, cu sprijinul partenerilor, are resurse pentru a aloca fonduri suplimentare apărătorilor. Noile 325 de miliarde de grivne cresc bugetul apărării pentru acest an la aproximativ 70, 86 miliarde de dolari. Datele Ministerului de Finanțe arată că, în primele nouă luni ale anului, 63% din bugetul Ucrainei a fost direcționat către finanțarea armatei, o proporție semnificativă care reflectă presiunea continuă a conflictului asupra resurselor statului. De la începutul războiului, în februarie 2022, totalul ajutoarelor primite de Ucraina de la aliați se ridică la circa 152 de miliarde de dolari.
Ritmul acestor cheltuieli și procedurile legislative indică faptul că războiul a devenit o problemă instituțională de durată pentru Ucraina. Discuțiile despre Patriot, PURL și contribuțiile țărilor precum Germania, Canada sau Olanda reflectă o realitate pragmatică: securitatea aeriană, munițiile și finanțarea constituie coloana vertebrală a efortului militar. În același timp, restricțiile de mobilitate pentru bărbații între 22 și 60 de ani și frecvența extinderilor legii marțiale evidențiază costurile sociale ale conflictului, inclusiv migrația tinerilor și presiunile asupra pieței muncii și familiilor.
Bugetul majorat la 70, 86 miliarde de dolari și faptul că aproape două treimi din resurse au mers către armată în primele nouă luni sunt cifre care vor rămâne relevante în dezbaterile despre stabilitatea economică și viitoarea reconstrucție. Ajutoarele externe de circa 152 de miliarde de dolari subliniază dependența Ucrainei de sprijinul internațional, iar inițiativele comune, cum este PURL, sunt mecanisme prin care statele europene finanțează achiziții din SUA. Rămâne de urmărit cum vor evolua contribuțiile țărilor menționate și dacă investițiile în sisteme antiaeriene precum Patriot vor modifica dinamica pe frontul aerian.
Bugetul apărării, extinderea legii marțiale și lista de sprijin internațional (PURL) rămân variabile-cheie în evoluția conflictului. Cum vor reacționa partenerii europeni la solicitările Kievului și ce efect vor avea aceste fonduri asupra capacității de apărare și asupra vieții civice interne sunt întrebări concrete pe care cifrele și numele menționate, 325 de miliarde de grivne, 70, 86 miliarde de dolari, Patriot, PURL, Germania, Canada, Olanda, le transformă în teme de urmărit. Ce ar trebui să prioritizeze Ucraina acum: achiziția de sisteme antiaeriene și muniții sau consolidarea rezervelor umane și a rezilienței economice?
Fii primul care comentează