De când dezbaterea privind libertatea de exprimare pe platformele online a devenit un subiect intens în politica americană, nume precum Trump, Biden și Zuckerberg au fost frecvent invocate în discuții despre ce conținut poate fi moderat pe internet. În contextul acuzațiilor reciproce că guvernele și companiile tehnologice se implică în discursul public, evenimentele recente evidențiază cât de complicată și tensionată este problema moderării conținutului și a intervențiilor oficiale.
Donald Trump a acuzat administrația Biden de a fi pus presiuni asupra rețelelor sociale pentru a suprima părerile incomode, iar în prima sa zi în funcție a semnat un ordin executiv în care a susținut că administrația precedentă ar fi încălcat dreptul la libera exprimare, constrângând companiile să modereze, să șteargă sau să blocheze conturi și materiale. Senatul a continuat discuțiile. Senatorul Ted Cruz a organizat o audiere în care a afirmat că guvernul Biden ar fi încălcat Prima Constituție prin presiuni asupra platformelor pentru a limita discursurile neagreate de administrație. Cruz a numit această practică parte a unui „playbook” politic și a pledat pentru un cadru legislativ care să interzică astfel de influențe guvernamentale, în vederea protejării libertății de exprimare a cetățenilor.
Schimbările din industrie nu au întârziat să apară. Înainte de inaugurarea din ianuarie 2025, Meta a anunțat că renunță la programul său de verificare a faptelor gestionat de terți, lansat în 2016. Mark Zuckerberg a susținut că presiunile venite din partea guvernelor și a mass-mediei tradiționale au condus la o cenzură mai accentuată și a descris alegerile ca pe un moment de schimbare culturală care reia în prim-plan prioritizarea libertății de exprimare. În același climat politic, administrația Trump i-a cerut Apple să retragă din App Store aplicația ICEBlock, care permitea utilizatorilor de iPhone să raporteze locațiile agenților Immigration and Customs Enforcement. Apple a scos aplicația, iar Google a eliminat aplicații similare din Play Store pentru Android.
Problemele legate de imigrație și instrumentele digitale folosite pentru informarea publică au devenit foarte vizibile la Chicago, oraș desemnat prioritar într-o operațiune numită Operation Midway Blitz. Departamentul pentru Securitate Internă a declarat că operațiunea, inițiată la începutul lui septembrie, avea ca obiectiv identificarea persoanelor considerate „infractori aflați ilegal pe teritoriul SUA” care ar fi venit în Chicago și Illinois profitând de politicile de tip sanctuary promovate de guvernatorul Pritzker. În acest context, unii oameni au utilizat aplicații și rețele crowdsourced pentru a identifica locurile unde s-ar afla agenții ICE, iar organizații precum Illinois Coalition for Immigrant & Refugee Rights verifică asemenea rapoarte și trimit alerte prin SMS localnicilor doar când activitatea ICE este confirmată.
Tensiunile au escaladat și au avut urmări tragice. Luna trecută, un agent ICE a împușcat mortal un bărbat numit Silverio Villegas Gonzalez într-un suburb al Chicago. Departamentul pentru Securitate Internă a susținut că Villegas Gonzalez ar fi fost „un infractor aflat ilegal pe teritoriul Statelor Unite, cu antecedente de conducere iresponsabilă” și că ar fi condus vehiculul spre agenți. Jurnalul Chicago Tribune a cercetat cazul și nu a găsit antecedente penale pentru Villegas Gonzalez în bazele de date, subliniind că acesta locuia în zona Chicago de aproximativ 18 ani.
Aceste întâmplări evidențiază dilemele contemporane: cine decide ce rămâne online, cum ar trebui reglementate aplicațiile care informează comunitățile despre prezența autorităților și câtă putere ar trebui să aibă statul în comunicarea digitală. Discuțiile despre ordinul executiv al lui Trump, renunțarea Meta la fact-checking, eliminarea aplicațiilor ICEBlock și rolul organizațiilor locale în verificarea rapidă a rapoartelor despre activitățile agențiilor arată că dezbaterea nu este doar teoretică; ea afectează siguranța, încrederea publică și viețile oamenilor. Cazul lui Silverio Villegas Gonzalez aduce în prim-plan și nevoia de verificare a faptelor înainte de a trage concluzii, fie că este vorba de investigații jurnalistice, rapoarte guvernamentale sau alerte comunitare.
Meta, Apple, Google, administrații prezidențiale diferite, senatori precum Ted Cruz și organizații pentru drepturile imigranților sunt toate părți ale unui tablou amplu despre libertatea de exprimare și supraveghere. De la legislație la produse digitale, deciziile luate acum vor influența modul în care cetățenii se informează în viitor. Care element al acestei povești, ordinul executiv, renunțarea Meta la fact-checking, eliminarea aplicațiilor ICE sau cazul Silverio Villegas Gonzalez, crezi că ar trebui să fie prioritar supus unui control mai strict din partea publicului sau a legiuitorilor?
Fii primul care comentează