Piața imobiliară din România și impactul majorării TVA asupra tranzacțiilor și ipotecilor sunt în prim-planul acestui material, iar datele publicate de ANCPI, INS și observațiile platformelor imobiliare evidențiază mișcări relevante la nivel național și regional. De la schimbările fiscale care amintesc de episodul eliminării cotei reduse de TVA până la evoluțiile recente ale ROBOR și IRCC, contextul ultimelor luni merită atenție, în special pentru cei care cumpără, vând sau urmăresc piețele regionale.
După ce statul a eliminat cota redusă de TVA de 9% și a majorat cota standard la 21%, se anticipa o scădere abruptă a tranzacțiilor. Realitatea este însă mai complexă. În august și septembrie 2025 s-au înregistrat 27.800 de tranzacții cu unități individuale, cu aproape 1% mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior, dar cu 10, 5% mai mult comparativ cu lunile mai-iunie 2025, înainte de anunțul majorării. Practic, după valul inițial de panică și cumpărături din iulie, când mulți au încercat să profite de vechea cotă, piața s-a stabilizat la un ritm similar cu anul trecut. Iulie 2025 a fost o lună atipică: 17.300 de tranzacții, cu 17% peste iulie 2024 și cu 35% peste iunie 2025; apoi normalizarea a fost rapidă, august a scăzut cu 17% față de iulie.
Datele regionale relevă variații importante. Bucureștiul a înregistrat aproape 3.900 de tranzacții în septembrie, în scădere cu 7, 4% față de septembrie 2024, iar la nivel național luna a consemnat 13.400 tranzacții, în scădere cu 6, 4%. Dintre piețele mari, Timiș s-a comportat mai bine (-4, 3%), în timp ce Cluj (-18, 8%), Constanța (-15, 2%), Iași (-32%) și Ilfov (-13, 8%) au raportat scăderi mai accentuate. Interesant este că, spre deosebire de alte perioade, marile județe au avut sub 1.000 de tranzacții fiecare în septembrie, ceea ce sugerează că efectele ajustării fiscale au fost resimțite destul de uniform.
Privind primele nouă luni ale anului, volumul tranzacțiilor rămâne aproape neschimbat comparativ cu perioada similară din 2024: peste 119.600 de tranzacții, o scădere nesemnificativă de 0, 4%. București rămâne cea mai mare piață, cu aproape 34.800 de tranzacții, dar în scădere cu 4, 5% față de anul precedent. În schimb, unele județe au raportat creșteri pe parcursul celor nouă luni: Constanța (+17, 5%) și Cluj (+7, 1%) sunt exemple notabile, în timp ce Iași a înregistrat un declin semnificativ de 22, 4%.
Pe partea de finanțare, ipotecile continuă să crească. În septembrie, numărul ipotecilor active a urcat cu 9, 2%, la peste 7.600, iar în București sunt aproximativ 2.300 ipoteci active, în creștere cu 7, 6% față de septembrie 2024. Dinamica pe județe este mixtă: Iași (+36, 5%) și Timiș (+17, 7%) au înregistrat creșteri notabile, în timp ce Cluj (-15, 8%) și Constanța (-6, 7%) au scăzut. În cele două luni de după majorarea TVA numărul de ipoteci a depășit 15.500, cu 11, 8% peste perioada similară din 2024, iar pe primele trei trimestre ipotecile active totalizează peste 68.500, în creștere cu 12, 3% față de aceeași perioadă a anului anterior. Datele ANCPI includ și creditele de refinanțare, pentru care nu există statistici separate, deși este frecvent ca proprietarii să refinanțeze pentru a beneficia de o perioadă fixă de dobândă.
Deciziile de politică monetară și indicatorii de dobândă modelează, de asemenea, cadrul. BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6, 5% pe 8 octombrie, invocând presiunile inflaționiste generate de eliminarea prețurilor plafonate la energie și de majorarea TVA. Indicele ROBOR la 3 luni este în jur de 6, 48%, ușor sub nivelul de la începutul lunii septembrie, iar IRCC a ajuns la 6, 06%, cea mai mare valoare de la introducerea indicatorului; noua valoare se aplică pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025. Aceste niveluri afectează direct costul creditelor, în special pentru contractele cu rată variabilă.
Pe partea de construcții, INS raportează că în august s-au eliberat aproximativ 3.500 de autorizații de construire, o creștere de 4, 4% față de anul anterior, dar suprafața utilă autorizată a scăzut cu 3, 7% față de aceeași lună. Pentru intervalul iunie-august se observă creșteri consistente: aproape 10.700 autorizații (+9, 9%) și o suprafață utilă autorizată de 2, 89 milioane mp (+30, 3%). Pe primele opt luni ale anului, numărul autorizațiilor a urcat la 24.800 (+4, 4%), iar suprafața autorizată a depășit 6 milioane mp, cu un avans de 9, 8% față de perioada similară din 2024. În privința locuințelor autorizate, primele opt luni arată 53.700 de unități, +9, 4% față de anul precedent; Ilfov conduce cu 7.500 locuințe autorizate (+30, 6%), urmat de București cu 6.800 (+13, 9%), iar Timiș și Constanța au evoluții contrastante: +26, 8% la Timiș și -15, 7% la Constanța.
Pe segmentul valutar, euro a continuat o ușoară apreciere: media BNR pentru septembrie 2025 a fost 5, 0737 lei, în creștere ușoară față de august 2025 și cu 2% peste septembrie 2024. Această evoluție influențează adesea evaluarea costurilor în sectorul imobiliar, unde tranzacțiile mari sau finanțările în valută rămân frecvente.
Comentariile din piață arată că, după majorarea TVA, cumpărătorii au devenit mai precauți. Datele Storia indică o scădere de 2% a contactărilor directe pentru anunțuri, în linie cu reducerea de 1% a tranzacțiilor raportate public, dar vizualizările pentru anunțuri au crescut cu 25% în august-septembrie 2025 față de anul anterior. Acest lucru sugerează că interesul pentru căutarea unei locuințe rămâne ridicat, dar conversia în tranzacții și contactări efective a scăzut. Unele fluctuații se explică prin comportamentul cumpărătorilor înainte de intrarea în vigoare a noilor cote.
Din cifre reies câteva concluzii: majorarea TVA a perturbat ritmul pieței, mai ales în vara 2025, dar nu a provocat un colaps; ipotecile continuă să crească numeric, iar autorizațiile de construire indică o activitate susținută, în special în mediul rural în ceea ce privește suprafețele autorizate, deși suprafața urbană a scăzut în anumite luni. Diferențele regionale sunt relevante pentru observatori: Cluj și Constanța au evoluții divergente la tranzacții și ipoteci, iar Iași a înregistrat scăderi importante la tranzacții, dar creșteri ale ipotecilor.
Datele concrete, 27.800 tranzacții în august-septembrie 2025, peste 119.600 de tranzacții în primele nouă luni, 68.500 ipoteci active în primele trei trimestre, IRCC la 6, 06% și 53.700 locuințe autorizate în opt luni, oferă repere utile pentru cei interesați de această piață. Piața imobiliară reacționează la schimbările fiscale și la mișcările monetare, dar și arată capacitate de adaptare: volumul tranzacțiilor rămâne aproape de cel al anului precedent, iar cererea exprimată prin vizualizări online nu a dispărut.
Aceste date pot ghida deciziile viitoare: investitori, cumpărători și dezvoltatori vor urmări îndeaproape evoluția IRCC și ROBOR, măsurile fiscale și dinamica regională a tranzacțiilor. Pe scurt, piața nu a explodat, dar nici nu s-a prăbușit; între ajustare și stabilizare se conturează povestea imobiliară a anului 2025.
IRCC la 6, 06% și autorizațiile de construire pentru primele opt luni (24.800 autorizații, peste 6 milioane mp) sunt exemple clare ale intersecției dintre politica monetară și activitatea de construcție care influențează deciziile cumpărătorilor. Cum credeți că vor modela aceste cifre deciziile celor care caută locuințe în următoarele 6-12 luni?
Fii primul care comentează