Economia României a intrat în atenție: economistul Radu Georgescu avertizează că, în primele zece luni ale anului 2025, guvernul a contractat de la bănci străine o sumă ce depășește totalul asistenței primite de la FMI în perioada 2009–2013. Observația provine de la un fost director de bancă, care comentează datele recente publicate de Banca Națională a României privind contul curent pentru intervalul ianuarie–august 2025.
De la începutul anului, autoritățile au împrumutat 15 miliarde de euro de la instituții bancare externe, iar datoria externă a urcat în total cu 18, 8 miliarde de euro. În comparație, pachetul FMI din criza din 2008 a fost de circa 10 miliarde de euro, ceea ce evidențiază faptul că în 2025 s-a recurs, într-un timp mult mai scurt, la credite externe mai mari decât suma totală a ajutorului din 2009–2013. Această observație ridică întrebări asupra direcției finanțelor publice ale țării.
Georgescu subliniază și alte elemente care conturează tabloul macroeconomic: în august 2025 România înregistra cea mai mare inflație din Europa, cel mai mare deficit bugetar și cel mai mare deficit al contului curent de pe continent, împreună cu cea mai pronunțată scădere a consumului. Totodată, guvernul se confruntă cu costuri de finanțare mai ridicate, plătind dobânzi mari la împrumuturi. Mesajul este limpede: aceste cifre ar trebui să genereze discuții serioase în familii, în companii și între decidenți despre gestionarea economiilor personale și prioritățile fiscale ale statului.
O creștere rapidă a datoriei externe, însoțită de deficit public și inflație ridicată, nu e o combinație fericită. Pe termen scurt, populația simte presiunea prin reducerea puterii de cumpărare și costuri mai mari ale creditelor. Pentru companii, perspectiva este majorarea costurilor de finanțare și posibile ajustări ale investițiilor. În perspectivă istorică, România a trecut prin perioade de împrumuturi și corecții economice, iar comparația cu pachetul FMI din criza anterioară oferă un punct de reper util pentru a evalua amploarea situației curente.
Datele BNR pentru ianuarie–august 2025 reflectă: 15 miliarde euro împrumuturi externe guvernamentale, 18, 8 miliarde euro creștere a datoriei externe, inflație, deficite și dobânzi în urcare. Aceste elemente schițează un tablou coerent al unei economii tot mai finanțate din surse externe și care suportă costuri mai mari pentru această finanțare. Esențial rămâne reacția autorităților și a mediului privat: ajustări fiscale, priorități bugetare clare și decizii prudente de investiții pot diminua efectele, însă nu există soluții miraculoase. Care ar trebui, în opinia ta, să fie prioritățile guvernului și ale companiilor pentru stabilizarea situației?
Fii primul care comentează