Modificarea modului de calcul al sporului de suprasolicitare neuropsihică pentru personalul didactic din România a provocat dezbateri între sindicate și autorități, după o inspecție a Curții de Conturi din 2025 care a clarificat cum trebuie aplicat acest spor la salariile din învățământ.
De la adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017, salarizarea din fonduri publice a încercat să uniformizeze drepturile salariale ale bugetarilor, însă aplicarea practică a unor sporuri a generat diferențe între angajați cu aceeași funcție. Începând din 2019, prin ordonanțe privind coordonarea bugetului consolidat, sporurile au fost înghețate la nivelul salariilor din decembrie 2018, iar această practică a creat situații în care formula de calcul nu mai corespundea întocmai textului legal. Curtea de Conturi, în urma controalelor, a constatat că sporul de suprasolicitare neuropsihică, prevăzut la art. 16 din Anexa I a Legii-cadru, a fost, în anumite cazuri, calculat nu doar asupra salariului de bază, ci asupra acelui salariu majorat cu elemente precum gradația de merit, plata pentru dirigenție sau pentru învățământul special. În practică, s-a ajuns la cumularea sporului peste alte adaosuri, ceea ce a produs discrepanțe între colegi care, în principiu, ar fi trebuit să primească aceeași sumă pentru același grad didactic, aceeași vechime și aceeași calificare.
Autoritățile subliniază că nu este vorba de reducerea salariilor, ci de corectarea metodei de calcul, pentru a respecta art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017, care precizează că salariul de bază este cel din anexele legii. Conform art. 16 din Anexa I, personalul didactic de predare, precum și anumite cadre de conducere și de îndrumare beneficiază de un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% calculat la salariul de bază. Observația Curții de Conturi a evidențiat că, pentru cei care primeau gradație de merit, plata pentru dirigenție sau un supliment pentru învățământ special, sporul a fost calculat la suma totală, nu strict la salariul de bază, generând astfel ceea ce instituția a denumit un „spor la spor”.
Consecința constatării este clară: începând cu aplicarea măsurii recomandate după verificări, de la data de septembrie 2025, sporul va fi calculat uniform, doar la salariul de bază stabilit prin Legea-cadru, astfel încât angajații aflați în aceleași condiții (grad didactic, vechime în învățământ/muncă, studii) să primească același cuantum al sporului de suprasolicitare neuropsihică. Comunicatul menționează explicit că federațiile sindicale semnatare ale adresei nr. 223FSLI/894FSE-SH/13.10.2025 sunt informate despre aceste clarificări.
Această situație pune în lumină discrepanța posibilă între textul de lege și aplicarea administrativă în timp. Exemple concrete precum gradația de merit, plata pentru dirigenție sau pentru învățământul special au generat inegalități practice între cadre didactice, deși legea stabilește un reper clar: salariul de bază din anexele Legii-cadru nr. 153/2017. Respectarea acestui principiu ar trebui să garanteze transparență și egalitate de tratament. În practică, ajustarea calculelor de la septembrie 2025 va uniformiza cuantumurile sporului de 10% pentru cei în situații profesionale identice, însă rămâne de clarificat modul în care vor fi gestionate recalculările și eventualele corecții cu efect retroactiv.
Hotărârea Curții de Conturi și punerea ei în aplicare ridică probleme privind predictibilitatea veniturilor publice și echitatea în sistemul de salarizare din învățământ, dar și necesitatea alinierii permanente a practicilor administrative la textul legal. Cum ar putea fi clar transpusă în practică o lege salarială pentru a preveni astfel de discrepanțe în viitor?
Fii primul care comentează