Marea mobilizare a forțelor armate din Belarus, dispusă de președintele Aleksandr Lukașenko, evocă scene din epoca tensionată a Războiului Rece, dar se desfășoară în contextul unei alinieri tot mai strânse cu Rusia. Manevrele comune Zapad-2025 și transporturile de muniție sosite din Moscova indică faptul că Minskul își testează capacitatea de reacție și coordonare în fața unor amenințări pe care le consideră din ce în ce mai credibile.
Ministerul Apărării belarus a comunicat declanşarea unei inspecții naționale la nivel maxim de alertă, menită să evalueze rapiditatea și eficiența forțelor armate în condiții operaționale complete. În cadrul acestei verificări, unități din toată țara sunt dislocate în locații prestabilite pentru a aprecia gradul de pregătire, mobilitatea și coeziunea trupelor. Oficialii califică exercițiul drept una dintre cele mai ample inspecții de acest tip din ultimii ani, iar anunțul urmează manevrelor belaruso-ruse Zapad-2025, desfășurate la mijlocul lunii septembrie, la care au luat parte circa 7.000 de militari, dintre care aproximativ 1.000 ruși.
Pe lângă exerciții, relatări din mass-media de la București și Varșovia semnalează că între 1 și 17 septembrie Belarus ar fi primit mai multe transporturi importante de muniție și explozibili din Rusia. Astfel de livrări completează tabloul unei intensificări a pregătirii și consolidează legătura militară Minsk–Moscova, în pofida declarațiilor publice ale lui Lukașenko potrivit cărora politica militară belarusă ar rămâne autonomă.
La o reuniune recentă a Comunității Statelor Independente, Lukașenko a subliniat importanța securității și a cooperării regionale în fața amenințărilor contemporane. El a afirmat că combaterea terorismului, întărirea securității frontierelor și lupta împotriva criminalității transfrontaliere nu pot fi privite doar ca atribuții ale instituțiilor naționale, ci trebuie tratate ca elemente comune ale securității naționale pentru statele CSI. Liderul bielorus a avertizat că membrii blocului trebuie să evite „aventuri periculoase” care ar putea pune în pericol regiunea și, după părerea sa, chiar întreaga omenire.
Lukașenko a mai susținut că economia și competiția stau la baza multor conflicte moderne, dacă nu chiar a tuturor, și a evidențiat că, în ciuda presiunilor și sancțiunilor occidentale, regiunea a reușit să înregistreze rate pozitive de creștere economică. El a condamnat ceea ce a numit presiuni menite să fragmenteze statele CSI, prin promisiuni sau amenințări cu sancțiuni secundare.
Această inspecție reflectă două adevăruri: pe de o parte, un efort clar de verificare a capacităților militare interne; pe de altă parte, o coordonare din ce în ce mai apropiată cu Rusia, observabilă prin personalul prezent la Zapad-2025 și prin transporturile de muniție. Pentru publicul larg, date concrete, aproximativ 7.000 de militari la exerciții, 1.000 dintre ei ruși, transporturi de muniție în prima jumătate a lui septembrie și inspecția națională anunțată de ministrul Apărării, oferă repere clare asupra dimensiunii acestor manevre. Această combinație de consolidare internă și alianță externă schițează o strategie de securitate axată pe întărire militară și cooperare regională în fața unor riscuri percepute.
Inspecția națională a armatei belaruse și declarațiile lui Lukașenko ridică întrebări privind direcția pe termen lung a politicii de securitate regionale și despre echilibrul dintre autonomie națională și influența externă. Cum vor interpreta partenerii regionali și actorii occidentali aceste mișcări strategice și ce efecte vor avea ele asupra stabilității din regiune?
Fii primul care comentează